Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
 

Titlul paginii web

 

Cum sa ne rugam

(733.29kB)
O carte de rugaciuni care te va ajuta. Da clic si descarca cu Save Page As.
(749.6kB)
Arta rugaciunii- Teofan Zavoratul
Moto:
- Ce este rugăciunea curată?
- Să zici cu gura, să înţelegi cu mintea şi să simţi cu inima. Părintele Cleopa

Rugaciunile incepatoare www.resurse-ortodoxe.ro
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindeni esti si toate le plinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste de toata intinarea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi; Doamne, curateste pacatele nostre, Stapane, iarta faradelegile noastre; Sfinte cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin

Dumnezeu ascultă rugăciunile copiilor Săi (adică ale acelora care L-au primit în viaţa lor şi caută să-L urmeze). El ne roagă să aducem în rugăciune orice ne preocupă şi El se va ocupa de problema respectivă cât mai bine, potrivit voii Sale. Când ne confruntăm cu dificultăţi, trebuie să ne aruncăm îngrijorările asupra Sa şi vom primi pace de la El, în ciuda situaţiei neprielnice. Credinţa şi nădejdea noastră se bizuie pe caracterul lui Dumnezeu: cu cât Îl cunoaştem mai bine, cu atât ne putem încrede mai mult în El.
Oriunde mergeti pe drum, oriunde stati, ziceti catre Sfanta Treime, cu glas sau in gand: "Nadejdea mea este Tatal, scaparea mea este Fiul, acoperamantul meu este Duhul Sfant. Treime Sfanta, slava Tie!", si apoi: "Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi", iar la urma: "Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh". Amin.

Doamne Atotputernice şi Atotândurate! Îmi aduc aminte că Te-ai născut Om din Sfânta Fecioară în peşteră şi ai fost vândut cu treizeci de arginţi de ucenicul cel viclean, ca să ne răscumperi pe noi, păcătoşii, de sub puterea diavolului. Pentru aceasta, Te rog, îndură-Te de mine, păcătosul!
Primeşte, Doamne, această mică a mea rugăciune, şi umilită a mea voinţă, că mă întristez pentru că Te-am întristat, şi mă amărăsc pentru că Te-am supărat fără de număr. La Tine, Prea Bunule Mântuitor, am toată speranţa, şi cred că Tu, care din iubire de oameni ai primit să fii vândut pentru noi, Te vei îndura şi de mine acum, ca să mă mântuieşti de chinurile cele de veci, şi să mă învredniceşti Împărăţiei Tale.
Nu Te depărta de la mine Doamne, şi ajută-mi, ca în toate să fac voia Ta, şi să nu Te mai răstignesc în toate zilele cu faptele mele cele păcătoase, nici să Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum făceau iudeii cei necredincioşi în timpul Sfintelor Tale Patimi, ci ca femeia cea păcătoasă să-Ţi spăl picioarele, cu lacrimile ochilor mei, pentru ca să mă învrednicesc a auzi şi eu din Gura Ta cea dulce: Iertate să-ţi fie păcatele... Amin.

DESPRE RUGACIUNE (Pr.Cleopa )
Am vorbit candva despre cele sapte trepte ale rugaciunii, trei universale si patru intermediare, si am aratat care este rugaciunea cea mai inalta, contemplativa, cea duhovniceasca, care dupa Sfintii Parinti nu mai este rugaciune, este mai presus de hotarul rugaciunii. Aceea se cheama vedere dumnezeiasca. Cu aceea s-a inaltat Pavel la cer.
Si am aratat asadar acolo treptele rugaciunii, incepand cu rugaciunea buzelor. Zice Apostolul Pavel: Aduceti Domnului roada buzelor voastre. Rugaciunea cu buzele. Zice proorocul: Si L-am inaltat pe El sub limba mea. Rugaciunea limbii o arata. In alta parte: Bine voi cuvanta pe Domnul in toata vremea, pururea lauda Lui in gura mea; rugaciunea gurii. In alta parte: Cu glasul meu catre Domnul am strigat, cu glasul meu catre Domnul m-am rugat; rugaciunea glasului.
Acestea patru pana aici, dupa Sfantul Grigorie de Nyssa, sunt treapta cea mai de jos in scara rugaciunii, cand ne rugam cu buzele, cu limba, cu gura si cu glasul, si granita cea mai indepartata a rugaciunii. Daca ne-om multumi sa ne rugam cu limba si cu gura, si vom face o caruta de acatiste si de psaltiri si vom crede ca cine stie ce-am facut, are sa ne mustre Proorocul Isaia, care zice: Aproape esti Tu, Doamne, de gura lor, dar departe de inima lor - cand credem ca rugaciunea gurii ne ridica la cer.
Nu. Asta se cheama rugaciune de cantitate. Facem mult, nu de calitate. Dar Sfintii Parinti ne sfatuiesc sa nu o parasim nici pe asta, ca si acestea sunt trepte, dar in scara rugaciunii ea este treapta cea mai de jos. Dar nimeni nu se suie pe treapta de sus, fara sa nu treaca prin asta, ca asa invatam sa ne rugam: cu buzele, cu limba, cu gura. Si Dumnezeu, vazand osteneala noastra in treptele acestea, incet, incet incepe sa ne dea cate o lingurita de rugaciune curata. Si atunci vedem noi: "Asta-i rugaciune, mai! Pana acum am pierdut vremea degeaba".
Caci Sfantul Ioan Scararul zice: "Sa nu parasesti cantitatea, pentru ca cantitatea te duce la calitate". Adica sa zicem asa, rugaciune cat mai multa si sa facem metanii, ca Dumnezeu, vazand sufletul ca se sarguieste la rugaciunile astea, apoi il inalta pe treptele celelalte.
Ai vazut Sfantul Macarie Egipteanul in Omilii: "Eu stiu ca nu stii sa te rogi, dar iti dau un sfat: roaga-te, omule, cum poti, dar roaga-te adeseori". Cum poti tu.
Viata noastra nu este numai intr-un fel placuta lui Dumnezeu. Faptele bune trebuie sa le lucram. De rugat trebuie sa ne rugam. De ascultat cuvantul lui Dumnezeu suntem datori.
Iata ce! Va spun cand va rugati acasa, la Psaltire sau cand cititi acatiste, sa nu vrei numaidecat sa pui atatea acatiste sau atatea catisme la Psaltire, ca te insala vrajmasul.
Auzi ce spune mai departe Sfantul Ioan Scararul: "Paraseste, omule, cantitatea, cand vine la tine darul lui Dumnezeu!" Nu trebuie sa o parasesti de tot, caci cantitatea este pricina calitatii. Adica cea dintai a celei de-a doua.
La rugaciune, daca ai facut atatea catisme la Psaltire, atatea canoane, atatea acatiste, atatea paraclise si pe urma te vezi ca esti pustiu cu sufletul si inca n-ai simtit dulceata rugaciunii, atunci ii bucuroasa Marta. Marta zice mult si rau, dar Maria plange, ca ea n-a stat la picioarele Domnului deloc.
Rugaciunea cea de cantitate multa ii partea Martei, este rugaciune externa; iar cealalta, care o simti cu inima, e partea Mariei. Intelegi?
Si cand faci multa rugaciune, se lauda Marta: "Bai, da am facut trei ceasuri de rugaciune". Dar se poate intampla ca in acele trei ceasuri tu n-ai simtit rugaciunea nici trei secunde. Daca nu te-ai rugat cu lacrimi si cu zdrobirea inimii macar trei minute, tu ai facut o rugaciune, cum o fac si eu, numai de cantitate si cu raspandire.
Scopul nostru, daca ar ajuta mila Domnului si puterea Lui, este acesta: sa ajungem la o rugaciune de calitate, nu de cantitate.
Dar ai sa spui asa: "Bine, parinte, daca trebuie sa ajung la o rugaciune de calitate, nu trebuie sa mai fac cantitatea?" Ba da. Sa stii ca cantitatea te duce spre calitate. Cantitatea te duce spre calitatea rugaciunii. Numai cantitatea. Pentru ce? Pentru ca cea dintai, adica cantitatea, spune Sfantul Ioan Scararul, este nascatoarea celei de-a doua. Nimeni nu s-a rugat deodata cu calitate. Nimeni n-a ajuns pe treptele rugaciunii asa usor, pana ce n-a intrebuintat cantitatea - zile, saptamani, luni, ani si zeci de ani. Deci nu trebuie lasata nici cantitatea.
Calugarul care nu-si face pravila toata, Dumnezeu il socoteste ca pe un mort. Ori sa-ti faci pravila la chilie, ori la biserica, ori si la biserica si la chilie, ca daca nu, ramai pustiu de darul lui Dumnezeu. Si facand noi rugaciunea cea de cantitate si pravila randuita si ascultarea si supunerea si taierea voii si infranarea, incepe mila lui Dumnezeu cea negraita sa ne impartaseasca pe noi din timp in timp, periodic asa, si de momente ale rugaciunii celei de calitate.
Vreau sa va spun acest lucru. Pentru ce? Daca ne-om lenevi si n-om face nici rugaciunea cea de cantitate, sa nu asteptam pe cea de calitate, ca nu vine aceea dormind.
La rugaciunea cea de cantitate se mai intampla ceva. Facand noi rugaciunea noastra obisnuita, care ne-am obisnuit, atatea acatiste, paraclise, atatea metanii, atatea inchinaciuni, se intampla cum am spus mai inainte ca, atingandu-se darul lui Dumnezeu de mintea si de inima noastra, sa gustam momente de rugaciune curata. Si poate tocmai in momentul acela eram la mijlocul pravilei, adica mai aveam de spus Acatistul Mantuitorului, al Maicii Domnului, sau alte catisme.
In clipa cand te-a cercetat darul lui Dumnezeu, trebuie sa ramai acolo. Nu te mai arunca la margine. Nu trece mai inainte.
O maica scria Sfantului Teofan Zavoratul - marele pustnic, sihastru si arhiereu; el a stat douazeci si doi de ani si pe un gemusor il ingrijea un diacon, ca ea face Vecernia, dar chiar daca-i vine umilinta, ea nu poate lasa sa nu termine Vecernia, apoi Pavecernita si ce mai are. "Eu nu pot pana nu fac pana la capat". Si ii spune acest sfant:
- Acel "pana la capat", care-l spui tu, este blestemat. Cata vreme faci tu Vecernia?
- Cam doua ceasuri.
- Iata cum sa procedezi de acum inainte. Daca eu am ajuns, sa zicem asa, la Vecernie, la Psalmul 103: Binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, maritu-Te-ai foarte! Intru stralucire si in mare podoaba Te-ai imbracat si celelalte. Cela ce Te imbraci cu lumina ca si cu o haina; Cela ce intinzi cerul ca un cort; Cela ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui... Si daca incepand a spune despre zidirea lumii - ca aici este despre facerea lumii, in psalmul acesta, eu m-am umilit acolo: Facut-ai luna spre vremi, soarele si-a cunoscut apusul sau si m-am gandit la Hristos, care a apus pentru mantuirea mea, atunci acolo ma opresc.
Cand vezi ca te-a cercetat Dumnezeu cu lacrimi si cu umilinta in vremea rugaciunii, nu cauta cu mintea cuvinte mai departe, ca ai pierdut atentia din fata lui Iisus, Mantuitorul, si ai pierdut toata rugaciunea odata cu ea. Ramai la acelea si zi mereu.
Sau la alt stih, am meditat repede la minunile lui Dumnezeu din acest psalm si am inceput sa ma rog. Sau poate sunt la Psaltire si am ajuns la psalmul 37. Si l-am inceput de la capat: Doamne, nu cu mania Ta sa ma mustri... si am ajuns acolo unde scrie asa: ...Nu ma lasa pe mine, Doamne Dumnezeul meu, nu te departa de la mine; ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mantuirii mele, si tocmai acolo ti-a venit umilinta, sa nu mergi mai departe.
Deci ce s-a intamplat? Eu am ajuns la stihul acesta si daca in acest timp, cugetand mai adanc la puterea acestor cuvinte, eu m-am umilit si m-a cercetat Dumnezeu cu lacrimi, cu rugaciunea cea de foc, cu caldura duhului, atunci raman la acestea. Ai vazut ca ai lacrimi, s-a incalzit inima ta, ochii tai izvorasc lacrimi, s-a aprins dragostea lui Iisus in inima ta, atunci zi acest stih doua ceasuri, fiindca sunt cuvinte mai putine, nu cumva sa pierzi atentia cautand alte cuvinte din pravila.
Si daca zic doua ceasuri numai stihul acesta, pe urma gata, mi-am facut Vecernia. Nu mai citesc restul Vecerniei, nu Pavecernita, nu canonul Maicii Domnului, nimic. Daca l-am zis pe acesta cu lacrimi doua ore, eu mi-am facut pravila. Si daca staruie darul lui Dumnezeu, pot sa zic si trei ore si fac si Utrenia tot numai cu acest stih. Deci, scopul nostru in rugaciune, dupa Sfantul Nicodim Aghioritul, este sa ne unim cu Dumnezeu. Si daca ai ajuns sfarsitul, de ce mai cauti mijlocul?
Scopul meu a fost sa ajung aici, sa ma rog cu lacrimi si cu foc lui Dumnezeu, si am ajuns momentul asta nu cand terminam pravila, ci cand eram la inceputul ei. Eu starui in acest stih pentru ca m-am intalnit cu Dumnezeu si nu mai am nevoie de restul pravilei. Ca Dumnezeu nu se uita la cantitate, ci la calitate.
Asta cand esti singur. In biserica nu pot sa inceteze cele sapte laude, ca sunt asezate de Duhul Sfant tocmai de la Apostoli. Asta spun pentru rugaciunea particulara in chilie, acasa, fie ca esti calugar, sau ca esti mirean. Amin.
Rugaciunea curata

Sfantul Grigorie Palama cunoaste ca o treapta superioara teologiei negative un apofatism mai deplin si mai existential, realizat prin rugaciunea curata. E un extaz al tacerii interioare, o oprire totala a cugetarii in fata misterului divin, inainte de a cobori, in mintea astfel oprita de uimire, lumina dumnezeiasca de sus.
Deci inainte de a ne ocupa cu treptele superioare ale cunoasterii lui Dumnezeu prin tacere completa si prin vederea luminii dumnezeiesti, trebuie sa ne oprin asupra rugaciunii curate. Rugaciunea, ea insasi are mai multe trepte, fiecare corespunzand uneia dintre treptele urcusului duhovnicesc pe care se afla omul. Caci rugaciunea trebuie sa insoteasca permanent pe om in urcusul sau.
Facand abstractie de rugaciunea care cere bunuri materiale si care este o rugaciune inferioara, am putea judeca progresul in rugaciunea vrednica de lauda dupa doua criterii: dupa obiectul ei si dupa concentrarea mai mult sau mai putin desavarsita, si dupa starea de liniste a sufletului ce se roaga. In ce priveste primul criteriu, Evagrie recomanda ca mai intai sa te rogi "ca sa te curatesti de patimi, al doilea, ca sa te izbavesti de nestiinta si uitare; al treilea, de toata ispita si parasirea". In generalitatea lor, aceste trei feluri de rugaciuni deosebite dupa cuprinsul lor ar corespunde cu cele trei faze ale urcusului duhovnicesc: a purificarii, a iluminarii si a unirii. In ce priveste al doilea criteriu, pe orice treapta rugaciunea adevarata trebuie sa tinda a tine mintea nefurata de vreun gand, ori vreo grija; in masura in care reuseste sa alunge mai deplin si pentru mai multa vreme gandurile, e o rugaciune tot mai desavarsita. Rugaciunea cu adevarat desavarsita este rugaciunea curata, adica aceea pe care o face mintea cand a ajuns la capacitatea de a alunga usor si pentru multa vreme orice ganduri in vreme ce se roaga. Dar la aceasta capacitate ajunge omul numai dupa ce a dobandit libertatea de patimi, nici macar gandurile nevinovate nu mai trebuie sa tulbure mintea in vreme ce se roaga, in vremea rugaciunii desavarsite. De aceea, rugaciunea curata se face numai dupa ce mintea s-a ridicat de la contemplarea firii vazute si de la lumea conceptelor, cand mintea nu-si mai face nici o imagine si nici un concept. De aceea, socotim ca rugaciunea curata se cunoaste si dupa faptul ca nu mai are vreun obiect, ci, dupa ce a trecut peste toate in ordinea valorii lor tot mai inalte, mintea nu mai cere decat mila lui Dumnezeu, simtindu-L ca Stapanul de a Carui mila atarna.
S-ar mai putea adauga inca doua criterii cu care se masoara progresul rugaciunii: imputinarea cuvintelor si inmultirea lacrimilor. Pe culmile sale, rugaciunea e rugaciune curata prin faptul ca nu mai are nici un obiect si nu mai foloseste nici un cuvant, ci mintea adunata din toate este constienta ca se afla fata in fata cu Dumnezeu; de aceea se mai numeste si rugaciunea mintii.
Desigur, nici pe cele mai inalte culmi ale vietii duhovnicesti nu se poate afla mintea tot timpul golita de orice continut, chiar si de idei simple, nepatimase ale lucrurilor. Daca totusi i se cere celui ce se straduieste dupa desavarsire sa-si faca rugaciunea tot mai neintrerupt, aceasta e propriu-zis o pomenire tot mai neincetata a numelui Iui Dumnezeu sau al lui Iisus, insa nu cu excluderea ideilor nevinovate, ci paralel cu ele, ca un mijloc de mentinere a sa in curatie. Deci "rugaciunea neincetata" este altceva decat "rugaciunea curata sau mintala", in vremea careia mintea nu mai are nici o idee, nici un gand, afara de gandul fara forma la Dumnezeu.
Desigur, intre "rugaciunea neincetata" si "rugaciunea curata sau mintala" este o stransa legatura. Aceleasi putine cuvinte le foloseste si una, si alta. Pe urma, nu poate ajunge cineva dintr-o data la rugaciunea desavarsita, care este rugaciunea curata, daca nu s-a obisnuit sa aiba mereu pe Dumnezeu in cuget, daca nu i-a devenit o dulceata gandul la Dumnezeu. De aceea rugaciunea curata nu e decat flacara care se ridica din ce in ce mai des din focul rugaciunii neincetate.
In general spiritualitatea rasariteana recomanda urmatoarele conditii pentru ca mintea sa ajunga la starea rugaciunii curate:
1) Ca mintea sa se intoarca de la lucrurile din afara in launtrul sau, spre "inima" sa, parasind orice obiect. Prin minte se intelege desigur lucrarea mintii, revarsata spre lumea sensibila, cum explica Sfantul Grigorie Palama, iar inima, spre care trebuie sa se intoarca, nu e decat centrul sau, unde aflandu-se nu mai priveste in afara, spre lucruri, ci spre Dumnezeu. Mintea, intorcandu-se in inima, se intoarce "acasa", se spune in Metoda lui Michifor din Singuratate. Diadoh zice acestui centru, cand "camarile mintii", cand "adancul inimii". Iar cand prin "minte" intelege lucrarea ei, atunci centrul ei este numit inima, si cand prin minte intelege fiinta mintii, atunci centrul este numit "adancul mintii", sau "camarile inimii" etc.
2) Sa mentina in preocuparea ei numai cateva cuvinte adresate lui Iisus, adica pomenirea Lui staruitoare, ca mijloc care o ajuta sa se stranga din imprastiere si o indrumeaza spre tinta cea unica la care trebuie sa ajunga, o data ce chiar si rugaciunea cea mai curata tot trebuie sa pastreze gandul prezentei lui Iisus.
La Diadoh al Foticeii aceste cuvinte se reduc numai la doua, adica la strictul esential pentru a tine gandul la Iisus ca stapan al nostru: "Doamne Iisuse". Mai tarziu la aceste cuvinte s-au mai adaugat cateva. Prin ele nu se exprima o cerere partiala, caci aceasta ar da mintii un obiect, o forma definita, ci numai cererea generala a milei lui flristos, sau simtirea necesitatii milei Lui. Iata cuprinsul obisnuit al acestei scurte rugaciuni: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul". Ele cuprind, deodata cu constiinta prezentei lui Iisus, constiinta pacatoseniei proprii si a trebuintei de a fi miluit de Iisus. Ele exprima un raport al dependentei omului nu de o forta impersonala, ci de mila iubitoare a Persoanei supreme. Aceasta simtire nu are trebuinta de concepte pentru a fi traita, ci creeaza si sustine o stare unitara, simpla, existentiala, e umilinta in fata milostivului Iisus.
Prima cerinta se leaga in mod necesar de a doua. Daca mintea poate renunta la imagini si la concepte, nu poate renunta in general la o lucrare si la o simtire oarecare
afara de scurte momente de tacere sau de rapire interioara obtinute la capatul rugaciunii. De aceea, daca i se taie mintii iesirile in afara si e silita sa se intoarca spre centrul sau, "spre inima", trebuie sa i se dea un alt continut; adica acel continut unic in care vrem sa se adune. De aceea spune Diadoh: "De patima molesitoare si aducatoare de toropeala vom scapa de ne vom tine cu tarie cugetul nostru intre hotare foarte inguste, cautand numai la pomenirea lui Dumnezeu. Caci numai intorcandu-se mintea la caldura ei va putea sa se izbaveasca fara durere de acea imprastiere. Cand ii inchidem mintii toate iesirile cu pomenirea lui Dumnezeu, ea cere o ocupatie care sa dea de lucru harniciei ei. Trebuie sa-i dam pe Doamne Iisuse. Prin intoarcerea mintii, adica a lucrarii ei, in inima, sau in adancul ei, avand ca preocupare necontenita scurta rugaciune adresata lui Iisus, se obtin mai multe lucruri:
a) Mintea (lucrarea ei), nemaipetrecand in privirea lucrurilor externe, nu mai e primejduita sa fie furata de ganduri patimase. Astfel, mintea isi biruie nestatornicia si imprastierea, devenind unitara si concentrata sau simplificata.
b) Prin aceasta concentrare si prin numele lui Iisus isi fereste si launtrul sau de ganduri pacatoase. Uneori se spune ca trebuie pazita inima, ca sa nu intre in ea ganduri patimase, sau trebuie curatita de gandurile ce o stapanesc. Dar Diadoh al Foticeii a explicat ca aceasta inima in care pot intra ganduri patimase nu e inima propriu-zis, ci regiunile din preajma inimii, deci, in general, interiorul sufletului. in el cauta sa patrunda "duhurile de jos", cum zice Sfantul Grigorie Palama, din subconstientul patimas. Pazirea inimii, in acest sens, inseamna sa nu lasi nesupravegheata vreo parte a sufletului, sau vreo miscare a trupului. in alt sens, pazirea inimii inseamna in fond pazirea mintii, ca ea sa nu plece din inima.
c) Dar, chiar daca nu pot intra in inima insasi, gandurile acestea, ingramadindu-se in jurul ei, nu o mai lasa sa se deschida. Punandu-se ca un nor de jur imprejurul ei, ea pierde obisnuinta de a mai privi deschis spre cer. Acesta a devenit pentru ea o simpla virtualitate, care nu-si mai face simtita existenta.
De aceea, la inceput, mintea ce vrea sa se intoarca spre inima gaseste anevoie locul ei. Trebuie sa lupte mult cu gandurile din jurul ei, ca sa-si faca drum spre ea si s-o deschida. Adica mintea isi recastiga greu obisnuinta de a privi prin inima spre Dumnezeu, de a se preocupa cu El, de a-si redeschide ochiul a carui functiune este sa vada cele spirituale. Cand lucrarea mintii obisnuita sa se ocupe cu cele exterioare si-a recastigat obisnuinta de a se preocupa cu Dumnezeu, cand s-a intors adica deplin in interior, in inima, deschizand-o pe aceasta, atunci ea se intalneste acolo fata in fata cu Dumnezeu, fara ca sa-L vada prin vreo imagine, sau sa-L cugete printr-un concept, ci traind prezenta Lui direct, sau simtindu-se in prezenta Lui. Patrunzand in inima, da de Iisus Hristos aflat acolo de la Botez. Cu alte cuvinte, lucrarea constienta a mintii patrunde in supra-sau trans-constientul nostru, in care se afla harul lui Iisus Hristos, si pune in lucrare marile comori de acolo si capacitatea de a sesiza realitatile dumnezeiesti. Caci se pune intr-o comunicare vie cu Hristos insusi, Izvorul tuturor puterilor si intelesurilor mai presus de fire.
Rugaciunea curata sau mintala nu mijloceste o cunoastere a lui Dumnezeu prin fapturi, ci prin adancurile sufletului propriu, prin "inima". Aceasta e propriu-zis o simtire directa a Lui, caci omul uita si de inima atunci cand, adunat in ea, se simte in prezenta lui Iisus Hristos, in atmosfera imparatiei cerurilor, aflata in launtrul sau. Sfantul Isaac Sirul spune ca atunci inceteaza din minte chiar si miscarea rugaciunii, caci e rapita de dumnezeirea si de maretia Stapanului, a Carui prezenta minunata e simtita. El spune: "Deci rugaciunea se intrerupe in vremea rugaciunii din miscarea ei si mintea e prinsa si scufundata in uimirea rapirii si uita de dorinta din cererea ei".
d) Starea aceasta se mai numeste deschidere a inimii si pentru faptul ca ea este strabatuta de dragostea fata de Iisus. Si pana nu incepe sa simta mintea o placere de a pomeni staruitor numele lui Iisus, cautand totodata spre cele din launtru, e semn ca inca nu a aflat "inima", sau ca aceasta nu s-a deschis. Dar ajunge ca mintea sa faca acest efort de intoarcere in sine si de pomenire a numelui lui Iisus in mod staruitor. Caci facand asa, insusi Domnul da la o parte zidul inimii si Se arata, atragand mintea la Sine, sadind in ea iubirea fata de El. Sau: Harul insusi cugeta atunci impreuna cu sufletul si striga impreuna cu el: Doamne Iisuse Hristoase. Caci numaidecat avem trebuinta de ajutorul Lui ca, unind si indulcind El toate gandurile nostre cu dulceata Sa, sa ne putem misca din toata inima spre pomenirea lui Dumnezeu si Tatal nostru".
Pentru ca cele doua cerinte esentiale mai sus amintite, care se potrivesc oarecum si rugaciunii neincetate, sa poata fi realizate mai usor, s-a cautat in lumea monahismului rasaritean sa se gaseasca si anumite metode, care constau intr-o sprijinire a efortului mintii de a se intoarce in interior prin anumite procedee in care e angajat si trupul. Aceste procedee se bazeaza in general pe interdependenta sufletului cu trupul, sau pe unitatea miscarilor lor. Precum starile sufletesti se prelungesc in atitudinile exterioare si in miscari trupesti, asa gesturile si pozitiile exterioare, daca sunt insotite de concentrarea gandului asupra lor, au o influenta considerabila asupra starilor sufletului. Un suflet smerit face trupul sa ingenunche, dar si o ingenunchere insotita de concentrarea gandului la Dumnezeu provoaca o stare de smerenie in suflet. Spiritualismul abstract al unei parti a crestinismului apusean, manifestat pe terenul practicii religioase, e nefiresc. El a fortat atitudinile lui, realizandu-se numai printr-o oprire silita a valului de simtire care, nascandu-se in suflet, porneste spre trup, sau, nascandu-se printr-o atitudine trupeasca, se intinde asupra sufletului.
Parintele Dumitru Staniloae

Rugaciune catre Sfantul Duh
Sfinte Duh, Tu care clarifici totul, care imi luminezi toate drumurile vietii mele pentru ca sa ajung la implinirea idealurilor mele, Tu care imi dai darul divin al iertarii si al uitarii raului facut de altii, Tu care in toate clipele vietii mele esti cu mine, doresc sa-Ti multumesc, in aceasta scurta rugaciune, pentru tot si sa-ti spun, inca o data, ca nu ma despart de Tine niciodata, oricat de mare ar fi atractia lumii materiale.
Doresc sa fiu cu Tine si toate fiintele pe care le iubesc, pentru totdeauna.
Iti multumesc pentru binecuvantarile Tale pentru mine si pentru ai mei.

Vino Lumină adevărată - Rugăciune către Preasfântul Duh a Sfântului Simeon Noul Teolog

„Vino, lumină adevărată, vino, viață veșnică, vino, taină nerostită, comoară fără de nume, chip dincolo de orice înțelegere, bucurie fără de sfârșit, vino, lumină neînserată, așteptare neînșelătoare a celor ce vor aduce mântuirea! Vino, ridicare a celor căzuți, vino, înviere a celor morți, vino, Atotputernice, Care pe toate le-ai făcut și pe toate le prefaci numai cu voia Ta! Vino, Cel Ce nu poți fi văzut, nici atins, Cel pururea nemișcat, dar Care Te miști pentru a Te pogorî la noi, cei ce viețuim în iad! Vino, nume mult dorit și îndelung slăvit, vino, bucurie veșnică, vino, cunună neveștejită! Vino, Tu, pe Care atât Te-a dorit și Te dorește mult chinuitul meu suflet, Tu, Care m-ai despărțit de toate cele ale lumii și Care m-ai învrednicit să Te doresc pururea! Vino, suflarea și viața mea, vino, mângâiere a sărmanului meu suflet, vino, bucuria, slava și nesfârșita mea dulceață!“

Semnul crucii
In calea mantuirii sau a intoarcerii noastre Acasa, se mai ridica o stavila: vrajmasul insusi, puterea raului in persoana, sau ingerul rau. Mandria lui nu poate rabda bataie; acesta-i chinul pacatului sau, ca totusi trebuie s-o capete. Deci, daca a fost batut cand se lupta cu noi din afara, prin gura lumii, daca a trebuit sa fuga rusinat dupa zeci de ani de lupte dinauntru, din trup si din suflet, atunci sufletul si mintea, facandu-se curate, il prind in prezenta nevazuta. Atunci, nemaiavand ce face, vine in persoana sa se razboiasca cu noi. De acum incepe razboiul mintii omului cu mintea cea vicleana, sau razboiul nevazut. Spre razboiul acesta insa sa nu indrazneasca nimeni, de n-a fost chemat de Dumnezeu cu rost de a rusina puterea vrajmasa si a mai intari neputinta oamenilor spre razboi, caci nu e un razboi de gluma. Deocamdata sa ne multumim a sti ca asupra diavolului avem acestea trei: Numele Domnului si al Maicii Domnului, Sfanta Cruce (As intreba pe cei care nu-si fac semnul crucii: cu ce semn va aparati voi de diavolul?) Ei insa n-au semn, ca nu-i lasa sa-l faca. Iar a treia arma de aparare este smerenia sufletului. Deci, chiar in ceasul tulburarii tale sa zici in adancul inimii tale: "Pentru pacatele mele patimesc acestea, Doamne izbaveste-ma de cel rau". Si intoarce-te cu inima buna catre Dumnezeu, orice ganduri rele ai avea, palmuindu-ti mintea, caci vede Tatal osteneala fiului si nicidecum nu-l lasa ...
PARACLISUL MAICII DOMNULUI
Cu neputinţe cumplite şi cu chinuri de boli fiind cuprins, Fecioară, tu-mi ajută. Că pe tine te ştiu comoară de tămăduiri neîmpuţinată şi necheltuită, ceea ce eşti cu totul fără de prihană
Mântuieşte de nevoi pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, că toţi, după Dumnezeu, la tine scăpăm, ca la un zid nestricat şi folositor.
Caută cu milostivire, cu totul lăudată Născătoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.
Ceea ce eşti rugătoare caldă şi zid nebiruit, izvor de milă şi lumii scăpare, cu dinadinsul strigăm către tine, Născătoare de Dumnezeu, Stăpînă, vino degrab şi ne mîntuieşte pe noi de nevoi, ceea ce eşti grabnică folositoare.

Rugaciune facatoare de minuni catre Fecioara Maria
Preasfanta Stapana de Dumnezeu Nascatoare spre tine imi indrept gandul, inima si toate simturile si te rog cu lacrimi:
Pina cand Maicuta a milostivirii va fi aceasta durere necontenita pe pamant?
Pina cand vrajmasii nevazuti ai neamului omenesc vor da lovituri atat de puternice bietilor oameni?
Pana cand vor pangari si vor necinsti trupurile, sufletele si vietile lor?
Inselandu-i ca sa nu cunoasca adevarul, sa nu indeplineasca poruncile divine si sa nu dea slava si cinste pururi maritului Dumnezeu Cel in Treime inchinat: Tatal, Fiul si Duhul Sfant?
Ridica-te Stapana Atotbuna si zdrobeste pe vrajmasii nostri si ai Fiului tau iubit Isus Hristos ingrozindu-i cu nebiruita-ti sfintenie indreptandu-ne pe cararile mantuirii, ca sa dam mereu marire lui Dumnezeu.
Roaga-te Fecioara pentru Sfinta Biserica pentru propavaduirea evangheliei pe intreg pamantul, pentru poporul acesta, conducatorii lui, rudele mele, pentru vaduve, pentru orfani, bogati, saraci, necajiti, bolnavi, pentru cei prigoniti, pentru credinta, pentru salvarea celor care au ratacit la secte, pentru cei raposati.
Ajuta-ne sa ne pocaim toti oamenii de pacatele noastre, sa iubim Biserica, sa ne spovedim adesea, sa renuntam la pacate, vicii si necredinta.
Ajuta-ne sa nu fim insensibili la chemarea divina a blandului tau Fiu care a venit sa sufere chinuri barbare pentru bietele fiinte ranite atat de mult de vrajmas.
Roaga-te Maicuta Sfinta si pentru aceste nevoi ale mele... (rostesti acum necazurile care le ai si dorintele pe care sa ti le implineasca Maica Domnului)
Slava Tatului si Fiului si Sfantului Duh in vecii vecilor.
Amin.
Rugaciunea trebuie rostita de 5 ori /zi timp de 10 zile

POMELNIC
Pe care este dator atat monahul cat si mireanul sa-l citeasca in fiecare zi, cu umilinta, cu osardie si cu evlavie.
PENTRU SFANTA BISERICA
Adu-Ti aminte, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, de mila si de indurarile Tale cele din veac, pentru care Te-ai intrupat si de voie ai rabdat rastignire si moarte, ai inviat din morti, Te-ai inaltat la cer si ai sezut de-a dreapta lui Dumnezeu si Tatal, pentru mantuirea tuturor celor ce cred drept in Tine.
Cauta spre smerenia si rugaciunea tuturor celor ce cu toata inima Te cauta pe Tine. Pleaca-Ti urechea si auzi smerita mea rugaciune, a nevrednicului robului Tau, intru miros de buna mireasma duhovniceasca, pe care o aduc Tie pentru poporul Tau.
Mai intai, adu-Ti aminte de soborniceasca si apostoleasca Ta Biserica, pe care ai castigat-o cu scump sangele Tau ; intemeiaz-o, intareste-o, lateste-o, inmulteste-o, impac-o si o pazeste nebiruita de portile iadului in veci, iar intaratarile ce se pornesc asupra ei le potoleste.
Stinge navala paganilor, pornirile ereticilor degrab le sfarama, le dezradacineaza si intru nimic le intoarce, cu puterea Sfantului Tau Duh ( O inchinaciune ).
POMELNIC PENTRU CEI VII
Mantuieste, Doamne, si miluieste pe dreptcredinciosul tau popor. Supune sub picioarele lui pe tot vrajmasul si potrivnicul si sadeste in inima lui cele bune si de pace pentru sfanta Biserica; ca sa vietuim, prin linistea lui, viata lina si fara de galceava, in dreapta credinta, in deplina crestinatate si curatie ( O inchinaciune ).
Mantuieste, Doamne, si miluieste pe prea sfintitii patriarhi ai lumii si Prea Sfintitul si indreptatorul Sinod, pe arhiepiscopul ( sau episcopul ) nostru ( numele ), pe toti prea sfintitii mitropoliti, arhiepiscopi si episcopi ortodocsi, pe preoti, diaconi si pe tot clerul bisericesc, pe care i-ai pus sa pastoreasca turma Ta cea cuvantatoare si, pentru rugaciunile lor, miluieste-ma si ma mantuieste si pe mine pacatosul ( O inchinaciune ).
Mantuieste, Doamne, si miluieste pe dreptcredinciosii carmultori al tarii, pe mai-marii ostilor, pe capeteniile oraselor si satelor si pe toti binecredinciosii si de Hristos iubitorii ostasi ( O inchinaciune ).
Mantuieste, Doamne, si miluieste pe parintele meu, duhovnicul ( numele ) si-mi iarta pacatele prin rugaciunile lui. ( O inchinaciune ).
Mantuieste, Doamne, sl miluieste pe parintii mei ( numele ) pe fratii, surorile, pe toate rudeniile cele dupa duh si dupa trup si pe prieteni ; si le daruieste lor pacea Ta, indestulandu-i cu bunatatile cele lumesti si cu cele mal presus de lume ( O inchinaciune ).
Mantuieste, Doamne, si miluieste sfintele manastiri din Sfantul Munte, din Tara Romaneasca si de pretutindenea si pe parintii si fratii mei, care vietuiesc si petrec intr-insele ; si ma miluieste si pe mine, pacatosul, pentru rugaciunile lor ( O inchinaciune ).
Mantuieste, Doamne, si miluieste, dupa multimea indurarilor Tale, pe toti sfintii ieroschimonahi, ieromonahi, ieroschidiaconi, ierodiaconi, schimonahi si monahi, schimonahii si monahii, si pe toti cei ce cu evlavie si cu infranare vietuiesc prin manastiri, prin pustii, prin pesteri, prin munti, prin inchisori, prin crapaturile pietrelor, prin ostroavele marilor, in orice loc si latura si care slujesc si se roaga Tie cu crestineasca, dreapta si buna credinta. Usureaza-le povara, mangaie-i in necaz si-i intareste in nevointa, cu puterea Ta ; iar prin rugaciunile lor, daruieste-mi si mie iertare de pacate ( O inchinaciune ).
Mantuieste, Doamne, si miluieste pe batrani si pe tineri, pe saraci si pe sarmani, pe vaduve si pe cei ce se afla in neputinte, in griji, in nevoi, in rele patimiri, in robii, in temnite si in inchisori si, mai ales, pe cei izgoniti pentru Tine si pentru dreapta credinta ortodoxa, de limbile cele fara de Dumnezeu si de cumplitii eretici, fiindca sunt robii Tai. Miluieste-i pe dansii, cerceteaza-i, intareste-i, ii mangaie si degrab, cu puterea Ta, ii slobozeste si le da izbavire de orice fel de greutati ( O inchinaciune ).
Mantuieste, Doamne, miluieste si imi iarta tot ce eu, ca un om neputincios, am gresit Tie, si m-am smintit si nebuneste m-am departat de la calea mantuirii, iar prin desartaciunea mintii mele m-am abatut, ca un ticalos, catre fapte necuvioase. Rogu-ma dar : Intoarce-ma iarasi pe calea mantuirii, prin dumnezeiasca Ta iconomie ( O inchinaciune ).
Uneste cu sfanta, apostoleasca si soborniceasca Ta Biserica pe cei ce s-au departat de la dreapta credinta si care intunecandu-se cu eresurile, se afla intru pierzare, luminandu-i cu stralucirea cunostintei Tale ( O inchinaciune ).
Mantuieste, Doamne si miluieste pe cel ce ma urasc, ma dosadesc si ma asupresc si nu-i lasa pe dansii sa piara pentru mine ticalosul ( O inchinaciune ).
PENTRU CEI RAPOSATI
Pomeneste, Doamne, pe cel ce s-au mutat din viata aceasta : binecredinciosii imparati si domni, imparatese si doamne, preasfintiti patriarhi, mitropoliti, arhiepiscopi si episcopi ortodocsi, preoti, diaconi, intregul cler bisericesc, cinul monahicesc, ctitori ai sfant locasului acestuia, si-i odihneste impreuna cu sfintii Tai in vesnicele Tale locasuri ( O inchinaciune ).
Pomeneste, Doamne, sufletele adormitilor robilor Tai parintilor mei ( numele ), fratiior, surorilor si tuturor rudentilor mele dupa duh si dupa trup, iertandu-le lor toata greseala cea de voie si cea fara de voie ; daruieste-le imparatia si impartasirea vesnicelor Tale bunatati, indulcirea Ta cea fara de sfarsit si fericita viata ( O inchinaciune ).
Pomeneste, Doamne, pe toti cei ce au adormit intru nadejdea invierii si a vietii vesnice : parinti si frati at nostri si dreptslavitori crestini, care odihnesc aici si pretutindeni; salasluieste-i cu sfintii Tai acolo unde straluceste lumina fetei Tale, iar pe noi miluieste-ne ca un bun si de oameni iubitor ( O inchinaciune ).
Daruieste, Doamne, iertare de pacate tuturor parintilor si fratilor nostri, care mai inainte de noi s-au mutat, intru buna credinta si intru nadejdea invierii, si le fa lor vesnica pomenire ( de trei ori ).
PENTRU TINE
Dumnezeule, curateste-ma pe mine pacatosul ( O inchinaciune ).
Dumnezeule, milostiv fii mie pacatosului ( O inchinaciune ).
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, miluieste-ma ( O inchinaciune ).
Fara de numar am gresit, Doamne iarta-ma ( O inchinaciune ).

O rugaciune de la Parintele Gherontie Puiu (manastirea Caraiman)
"Doamne, întoarce-i la bunatate si la rugaciune pe toti vrajmasii mei. Amin!."
Aceasta trebuie rostita de 30 de ori pe zi, timp de 40 de zile, si ca astfel se poate împlini orice dorinta. Rugaciunea are putere, adauga parintele, oamenii se întorc la mine si îmi spun ca, dupa ce au rostit-o, blocajele din vietile lor au început sa dispara, iar dusmanii s-au îndepartat ori altii nu au mai avut motive sa-i urasca.

Reteta duhovniceasca a Sfantului Ierarh Ignatie (Briancianinov)
“Va trimit o reteta duhovniceasca si va sfatuiesc sa folositi doctoria propusa de cateva ori pe zi, mai ales in clipele de mare suferinta, atat a sufletului, cat si a trupului. Nu vor intarzia sa se arate puterea si vindecarea ascunse in doctorie, care la aratare e cat se poate de smerita. Insingurandu- va, rostiti fara graba, in asa fel incat sa va auziti glasul, inchizandu-va mintea in cuvinte (asa sfatuieste Sfantul Ioan Scararul), urmatoarele:
„Slava Tie, Dumnezeul meu, pentru necazul pe care l-ai trimis asupra mea; cele vrednice de faptele mele primesc; pomeneste-ma intru Imparatia Ta!” Rugaciunea trebuie rostita cat se poate de rar. Dupa ce ati spus-o o data, odihniti-va putin. Apoi spuneti-o din nou si iarasi odihniti-va. Continuati sa va rugati cinci sau zece minute, pana ce va veti simti sufletul linistit si mangaiat. Pricina linistirii si mangaierii e limpede: harul si puterea lui Dumnezeu se cuprind in slavoslovirea lui Dumnezeu, nu in grairea impodobita si multa. Iar slavoslovirea si multumirea sunt lucrari predanisite noua de Insusi Dumnezeu, nicidecum nascocire omeneasca. Apostolul porunceste din partea lui Dumnezeu sa facem aceasta lucrare (v. 1 Tes. 5, 18)”.


Rugaciunie de eliberare : Rugaciunea Lumanarilor Aprinse/Rugaciunea Parintelui Arsenie
,,Doamne,Tu esti mare,Tu esti Dumnezeu,
Tu esti Tata,pe Tine Te rugam,prin mijlocirea Sfintilor Arhangheli Mihail, Gavriil si Rafail sa ne eliberezi de tot raul care ne-a robit.
De neliniste, de tristete si de obsesii,
Te rugam izbaveste-ne, Doamne !
De ura,de desfranare si de invidie ,
Te rugam izbaveste-ne, Doamne !
De gelozie,de manie si de frica
Te rugam izbaveste-ne, Doamne !
De gandul sinuciderii ori al avortului,
Te rugam izbaveste-ne, Doamne !
De orice forma de destrabalare ,
Te rugam izbaveste-ne, Doamne !
De farmece si de vrajitorie
Te rugam izbaveste-ne ,Doamne !
De destramarea familiei si de orice rau ascuns
Te rugam izbaveste-ne, Doamne !
Tu, Doamne, care ai spus: pacea Mea o las voua, pacea Mea o dau voua, daruieste-ne, prin mijlocirea Sfintei Fecioare Maria, eliberarea de orice forma a raului si bucuria vesnica intru imparatia Ta.
Amin

Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca astăzi toată ziua să am grijă să mă leapăd de mine însumi, că cine ştie din ce nimicuri mare vrajbă am să fac, şi astfel, ţinând la mine, Te pierd pe Tine.
Doamne Iisuse Hristoase ajută-mi ca rugăciunea Prea Sfânt Numelui Tău să-mi lucreze în minte mai repede decât fulgerul pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, că iată mint în tot ceasul.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întunerec. Patimile au pus tină pe ochiul minţii, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind inimile noastre şi toate împreună au făcut temniţa în care Te ţinem bolnav, flămând şi fără haină, şi aşa risipim în deşertăciuni zilele noastre, umiliţi şi dosădiţi până la pământ.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Pune foc temniţei în care Te ţinem, aprinde dragostea Ta în inimile noastre, arde spinii patimilor şi fă lumină sufletelor noastre.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Vino şi Te sălăşluieşte întru noi, împreună cu Tatăl şi cu Duhul, că Duhul Tău cel Sfânt Se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul şi mintea noastră rămân pe jos neputincioase.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că nu ne dăm seama ce nedesăvârşiţi suntem, cât eşti de aproape de sufletele noastre şi cât Te depărtăm prin micimile noastre, ci luminează lumina Ta peste noi ca să vedem lumea prin ochii Tăi, să trăim în veac prin viaţa Ta, lumina şi bucuria noastră, slavă Ţie. Amin.

Rugaciunea Parintelui ARGATU
"Iarta-ma, Doamne:
- pentru tot ce puteam sa vad si nu am vazut!
- pentru tot ce puteam sa aud si nu am auzit!
- pentru tot ce puteam sa simt si nu am simtit!
- pentru tot ce as fi putut sa inteleg si nu am inteles!
- pentru tot ce puteam sa constientizez si nu am constientizat!
- pentru iertarea pe care as fi putut sa o dau si nu am dat-o!
- pentru bucuria pe care as fi putut sa o traiesc si nu am trait-o!
- pentru Lumina pe care as fi putut sa o primesc si nu am primit- o!
- pentru viata pe care as fi putut sa o ocrotesc si nu am ocrotit-o!
- pentru visele pe care mi le-as fi putut împlini si nu le-am implinit!
- pentru necunoscutul in care as fi putut sa pasesc si din teama, nu
am indraznit sa pasesc!
- pentru iubirea pe care as fi putut sa o exprim si nu am exprimat-o!
- pentru tot ce puteam sa creez bun si frumos si nu am creat pentru
gloria Ta, Doamne si a Imparatiei Tale Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am gresit, pe Tine, Doamne, care esti
Compasiunea si Iubirea infinita, te rog, iarta- ma si ma imbraca cu
nesfarsita Ta Iubire si Lumina!
Iti multumesc, Doamne:
- pentru toata frumusetea pe care am vazut-o izvorand din Tine !
- pentru muzica tacuta a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvaluit-o auzului!
- pentru tot ce am simtit bun si minunat in viata mea!
- pentru tot ce prin Gratia Ta am inteles!
- pentru lumina pe care am constientizat-o in adancul meu!
- pentru iertarea pe care daruind-o, mi-a adus pace!
- pentru bucuria fiecarei clipe traite in Tine, Doamne!
- pentru toate cadourile spirituale care mi-au imbogatit fiinta!
- pentru viata mea, care e a Ta, mica parte a simfoniei existentei!
- pentru visele care au prins forma prin armonia iubirii Tale pentru mine!
- pentru necunoscutul in care am pasit plin de curaj, regasindu-te!
- pentru iubirea coplesitoare cu care ma dezmierzi clipa de clipa!
- pentru tot ce am creat prin Tine bun si frumos, aducand cu umilinta lauda
Imparatiei Tale Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am primit, Tie, Doamne, care esti
Compasiunea si Iubirea infinita, Iti multumesc daruindu-Ti inima mea!"

Rugaciunea lui Solomon catre Dumnezeu pentru dobandirea intelepciunii, care este de folos tuturor oamenilor.
l. "Dumnezeule al parintilor si Doamne al milei, Cel care ai facut toate cu cuvantul Tau,
2. Si cu intelepciunea Ta ai randuit pe om ca sa stapaneasca peste zidirile cele facute de Tine,
3. Si sa carmuiasca lumea cu cuviinta si cu dreptate si cu suflet drept sa faca judecata,
4. Da-mi mie intelepciunea care sta aproape de scaunul Tau si nu ma lepada dintre slujitorii Tai.
5. Caci robul Tau sunt eu si fiul roabei Tale, om slab si cu viata scurta si putin destoinic sa inteleg judecata si legile.
6. Caci, chiar cand ar fi cineva desavarsit intre fiii oamenilor, de-i va lipsi intelepciunea cea de la Tine, ca nimica toata se va socoti.
7. Tu m-ai ales pe mine mai dinainte ca sa stapanesc poporul Tau si sa judec pe fiii si pe fiicele Tale.
8. Tu mi-ai poruncit sa zidesc templul in muntele Tau cel sfant si un jertfelnic in cetatea in care locuiesti, dupa chipul cortului celui sfant, pe care l-ai pregatit dintru inceput.
9. Cu Tine este intelepciunea care stie faptele Tale si care era de fata cand ai facut lumea si care stie ce este placut inaintea ochilor Tai si ce este drept, potrivit poruncilor Tale.
10. Trimite aceasta intelepciune, din sfintele Tale ceruri, de langa tronul slavei Tale, ca sa ma ajute in ostenelile mele si ca sa cunosc ce este bineplacut inaintea Ta,
11. Fiindca intelepciunea toate le stie si le intelege si ma va povatui intelepteste in lucrarile mele si prin slava sa ma va pazi.
12. Si astfel, faptele mele Iti vor fi placute si voi judeca poporul Tau cu dreptate si voi fi vrednic de tronul tatalui meu.
13. Cu adevarat, ce om poate sa cunoasca sfatul lui Dumnezeu sau cine poate sa patrunda vointa lui Dumnezeu?
14. Gandurile muritorilor sunt sovaielnice si cugetarile noastre sunt cu greseala.
15. Caci trupul cel putrezitor ingreuiaza sufletul si locuinta cea pamanteasca impovareaza mintea cea plina de grija.
16. Cu greu ne dam seama despre cele ce sunt pe pamant si cu osteneala gasim cele ce sunt chiar in mana noastra; atunci, cine a putut sa patrunda cele ce sunt in ceruri?
17. Cine a cunoscut vointa Ta, daca Tu nu i-ai dat intelepciune si daca nu i-ai trimis de sus Duhul Tau cel Sfant?
18. Astfel, s-au facut drepte cararile celor de pe pamant si oamenii au invatat ceea ce este placut inaintea Ta, si prin intelepciune au cunoscut mantuirea".

PSALMUL 102

1. Binecuvinteaza, suflete al meu pe Domnul, si toate cele dinlauntrul meu, numele cel sfant al Lui.
2. Binecuvinteaza, suflete al meu pe Domnul, si nu uita toate rasplatirile Lui.
3. Pe Cel ce curateste toate faradelegile tale; pe Cel ce vindeca toate bolile tale.
4. Pe Cel ce izbaveste din stricaciune viata ta; pe Cel ce te incununeaza cu mila si cu indurari.
5. Pe Cel ce umple de bunatati dorirea ta; innoi-se-vor ca ale vulturului tineretile tale.
6. Cel ce face milostenie, Domnul, si judecata tuturor celor ce li se face strambatate.
7. Cunoscute a facut caile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile sale.
8. Indurat si milostiv este Domnul, indelung-Rabdator si mult-Milostiv.
9. Nu pana in sfarsit Se va iuti, nici in veac Se va mania.
10. Nu dupa pacatele noastre a facut noua, nici dupa faradelegile noastre a rasplatit noua,
11. Ca dupa inaltimea cerului de la pamant, a intarit Domnul mila Sa spre cei ce se tem de Dansul.
12. Pe cat sunt de departe rasariturile de la apusuri, departat-a de la noi faradelegile noastre.
13. In ce chip miluieste tatal pe fii, asa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dansul.
14. Ca El a cunoscut zidirea noastra; adusu-si-a aminte ca tarana suntem.
15. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea campului, asa va inflori.
16. Ca duh a trecut printr-insul si nu va fi si nu-si va mai cunoaste inca locul sau.
17. Iar mila Domnului din veac si pana in veac, spre cei ce se tem de Dansul;
18. Si dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce pazesc asezamantul de lege al Lui
19. Si isi aduc aminte de poruncile Lui, ca sa le faca pe ele. Domnul in cer a gatit Scaunul Sau si Imparatia Lui peste toti stapaneste.
20. Binecuvantati pe Domnul, toti ingerii Lui, cei puternici la vartute, care faceti cuvantul Lui si auziti glasul cuvintelor Lui.
21. Binecuvantati pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care faceti voia Lui.
22. Binecuvantati pe Domnul, toate lucrurile Lui; in tot locul stapanirii Lui, binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul.
Si iarasi : In tot locul stapanirii Lui, binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul.

PSALMUL 145 Al lui Agheu şi al lui Zaharia.
1. Laudă, suflete al meu, pe Domnul.
2. Lăuda-voi pe Domnul în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi trăi.
3. Nu vă încredeţi în cei puternici, în fiii oamenilor, în care nu este izbăvire.
4. Ieşi-va duhul lor şi se vor întoarce în pământ. În ziua aceea vor pieri toate gândurile lor.
S. Fericit cel ce are ajutor pe Dumnezeul lui Iacob, nădejdea lui, în Domnul Dumnezeul lui,
6. Cel ce a făcut cerul şi pământul, marea şi toate cele din ele; Cel ce păzeşte adevărul în veac;
7. Cel ce face judecată celor năpăstuiţi, Cel ce dă hrană celor flămânzi. Domnul dezleagă pe cei ferecaţi în obezi;
8. Domnul îndreaptă pe cei gârboviţi, Domnul înţelepţeşte orbii, Domnul iubeşte pe cei drepţi;
9. Domnul păzeşte pe cei străini; pe orfani şi pe văduvă va sprijini şi calea păcătoşilor o va pierde.
10. Împărăţi-va Domnul în veac, Dumnezeul tău, Sioane, în neam şi în neam.

RUGACIUNEA PARINTILOR PENTRU FIII LOR

Doamne, Dumnezeul nostru, Cela ce cu intelepciunea Ta ai zidit pe om si ai suflat in fata lui suflare de viata si,
binceuvantandu-l, ai zis: “Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul,” iar in Cana Galileii, prin Unul Nascut Fiul Tau, ai binecuvantat nunta si, nasterea de fii, cu multa umilinta rog marea Ta bunatate, ca neincetat sa reversi harul Tau si sa Te milostivesti asupra copiilor mei, pe care Tu ai binevoit sa mi-i daruiesti.
Umple-i pe ei de intelepciune si pricepere. Indreapta pasii lor pe caile omeniei, ale dreptatii, ale dragostei de oameni si ale buneicuviinte.
Ajuta-mi a cultiva in ei bunatatea si a-i face folositori lor si obstei in mijlocul careia traiesc.
Da-le lor comorile ceresti ale virtutii, care nu pier niciodata.
Nu cer pentru ei, Doamne, bogatii pamantesti, ci Te rog daruieste-le trup sanatos si iubitor de osteneala, precum si suflet luminat si ravnitor spre tot binele, ca sa ajunga fii buni ai Sfintei noastre Biserici si vrednici cetateni ai tarii, ca de-a pururi sa se binecuvinteze numele Tau. Amin.

Rugaciune: "Cred in Dumnezeu cu tot sufletul meu! Rog pe Bunul Dumnezeu sa-mi lumineze calea si viata!"

Rugăciune la revărsatul zorilor
"Doamne Cel Veşnic şi Făcătorul a toate, Care în bunătatea Ta cea nepătrunsă m-ai chemat în această viaţă, Care ai revărsat peste mine harul Botezului şi pecetea Duhului Sfânt, Care ai sădit în mine dorinţa de a te căuta pe Tine, singurul adevăratul Dumnezeu, ascultă rugăciunea mea. N-am viaţă, nici lumină, nici bucurie, nici înţelepciune, nici tărie fără numai în Tine. Dar Tu ai spus ucenicilor Tăi: "Tot ce veţi cere în rugăciune cu credinţă, veţi primi" şi: "Orice veţi cere în numele Meu, voi face vouă". De aceea, îndrăznind să te chem: Păzeşte-mă de orice prihană a trupului şi a duhului. Învaţă-mă să mă rog cum se cuvine.
Binecuvântează această zi pe care ai dat-o slugii Tale nevrednice. Cu puterea binecuvântării Tale fă-mă în stare să grăiesc şi să lucrez în toată vremea spre slava Ta cu duh curat, cu smerenie, răbdare, dragoste, blândeţe, pace, curaj şi înţelepciune, dându-mi de-a pururea seama de prezenţa Ta. Doamne Dumnezeule, în necuprinsa Ta bunătate, arată-mi calea voii Tale, şi dă-mi să umblu în faţa Ta fără păcat. Tu Doamne, Tu ştii cele de care am nevoie.
Cunoşti orbirea şi neştiinţa mea, cunoşti neputinţa şi stricăciunea sufletului meu, dar nici durerea şi întristarea mea nu-Ţi sunt ascunse Ţie.
De aceea, Te rog, ascultă rugăciunea mea şi prin Duhul Tău Cel Sfânt învaţă-mă calea pe care să merg; iar atunci când voinţa mea ticăloasă mă va conduce pe alte cărări, nu mă cruţa, Doamne, ci sileşte-mă să mă întorc la Tine. Prin puterea iubirii Tale, fă-mă să mă ţin cu tărie de ceea ce este bine.
Păzeşte-mă de tot cuvântul sau fapta care strică sufletul; de orice porniri care nu găsesc bună-plăcere înaintea Ta şi-l rănesc pe semenul meu.
Învaţă-mă ce trebuie să spun şi cum trebuie să vorbesc. Dacă e voia Ta să nu răspund, fă-mă să tac în duh de pace, să nu întristez, nici să-i rănesc pe semenii mei. Aşază-mă în calea poruncilor Tale şi până la ultima mea suflare să nu mă laşi să rătăcesc departe de lumina îndreptărilor Tale, ca poruncile Tale să fie singura lege a fiinţei mele pe acest pământ în veci. Doamne, rogu-te, ai milă de mine. Păzeşte-mă în întristarea şi nenorocirea mea şi nu ascunde calea mântuirii de la mine. În nebunia mea, Dumnezeule, cer de la Tine lucruri multe şi mari.
Dar îmi aduc pururea aminte de răutatea mea, de ticăloşia şi josnicia mea. Miluieşte-mă! Nu mă depărta de la faţa Ta din pricina nevredniciei mele. Ci sporeşte în mine conştiinţa acestei nevrednicii şi dă-mi mie, celui mai rău dintre oameni, să Te iubesc pe Tine aşa cum ai poruncit: din toată inima şi din tot sufletul meu, şi din tot cugetul meu, şi cu toată tăria mea: din toată fiinţa mea.
Da, Doamne, prin Duhul Tău Cel Sfânt, învaţă-mă dreapta judecată şi cunoştinţă. Dă-mi să cunosc adevărul Tău înainte de a intra în mormânt. Ţine-mă în viaţă în această lume ca să-ţi pot aduce pocăinţă după vrednicie. Nu mă lua la jumătatea zilelor mele, nici când mintea mea e oarbă încă. Când Îţi va bineplăcea să pui capăt vieţii mele, dă-mi de veste dinainte ca să-mi pot pregăti sufletul să vină înaintea Ta. Fii cu mine, Doamne, în acel ceas înfricoşător şi dă-mi bucuria mântuirii Tale. Curăţeşte-mă de toate gândurile tainice, de toată răutatea ascunsă întru mine; şi dă-mi răspuns bun la scaunul Tău de judecată.
Doamne, în mare mila Ta şi necuprinsa Ta dragoste de oameni, ascultă rugăciunea mea!"
(Această rugăciune a arhimandritului Sofronie (1896-1993), întemeietorul Mănăstirii "Sfântul Ioan Botezătorul" de la Essex - Anglia se află în volumul arhimandritului Sofronie, "Rugăciunea experienţa Vieţii Veşnice", Edit. Deisis, Sibiu, 2007, pp. 69–71)

Rugăciune la începutul lucrului
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule, Unule-Născut al Tatălui celui fără de început, Tu eşti Cel ce prin gura proorocului Tău David ai zis: Ieşi-va omul la lucrul şi la lucrarea sa până seara. Tu ai zis şi prin gura fericitului Pavel apostolul: Cel ce nu vrea să lucreze, nici să nu mănânce. Şi iarăşi Tu ai zis cu preacurată gura Ta: Fără de Mine nu puteţi face nimic.
Doamne, Doamne, ascult din tot sufletul şi din toată inima dumnezeieştile Tale cuvinte şi cu umilinţă alerg la bunătatea Ta: ajută-mi mie, păcătosului, cu darul Tău, să săvârşesc lucrul ce încep acum: În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.
Psalmul 50:
Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea. Mai vartos ma spala de faradelegea mea, si de pacatul meu ma curateste. Ca faradelegea mea eu o cunosc, si pacatul meu inaintea mea este pururea. Tie Unuia am gresit, si rau inaintea Ta am facut, asa incat drept esti Tu intru cuvintele Tale si biruitor cand vei judeca Tu. Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si in pacate m-a nascut maica mea. Ca iata adevarul ai iubit, cele nearatate si cele ascunse ale intelepciunii Tale mi-ai aratat mie. Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati, spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma voi albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Intoarce fata Ta de catre pacatele mele, si toate faradelegile mele sterge-le. Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule, si Duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele. Nu ma lepada de la fata Ta, si Duhul Tau cel Sfant nu-L lua de la mine. Da-mi mie bucuria mantuirii Tale, si cu Duh stapanitor ma intareste. Invata-voi pe cei fara de lege caile Tale, si cei necredinciosi la Tine se vor intoarce. Izbaveste-ma de varsarea de sange Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta. Ca de-ai fi voit jertfa, Ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, intru bunavoirea Ta, Sionului, si sa se zideasca zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tau vitei.

RUGACIUNE LA NECAZURI SI SUPARARI
Doamne, viforul necazurilor se ridica asupra mea si ape intrat-au pana la sufletul meu - dar intru Tine este toata nadejdea mea. Tu cunosti pricina raului ce ma bantuie. La Tine perii capului meu sunt numarati. La Tine deci scap si pe Tine Te rog sa departezi de la mine orice rau pierzator de suflet si sa-mi ajuti a birui toate ispitele ce ma invaluie - ca Tu esti intarirea, scaparea si izbavitorul meu, Hristoase Dumnezeule, si Tie slava inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Amin.

Sa ne rugam Domnului: De cele ascunse ale mele curateste-ma si de cele straine fereste pe robul Tau (Ps. 18, 13-14).

RUGACIUNE IN CAZ DE BOALA
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, primeste smerita mea rugaciune pentru iertarea pacatelor mele si ca un indurat, cu dreapta Ta cea atotputernica stinge-mi focul ce m-a cuprins, inceteaza-mi boala si cu milostivirea Ta ridica-ma din patul durerilor, pentru slava numelui Tau. Ca Tu esti doctorul sufletelor si al trupurilor noastre si Tie slava inaltam, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin.

RUGACIUNE DE MULTUMIRE PENTRU BINEFACERILE PRIMITE DE LA DUMNEZEU

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Dumnezeule a toata milostivirea si indurarea, Care ai nemasurata mila, nespusa si neajunsa iubire de oameni, cazand acum catre a Ta slava, cu frica si cu cutremur, aduc Tie multumire pentru binefacerile de care m-ai invrednicit pe mine nevrednicul robul Tau. Te slavesc, Te laud si Te cant ca pe un Domn, Stapan si Facator de bine. Si iarasi cazand inaintea Ta, iti multumesc si cu smerenie ma rog nemasuratei si negraitei Tale milostiviri, ca si de acum inainte sa-mi daruiesti faceri de bine, ca sa sporesc in dragostea de Tine si de aproapele meu. Izbaveste-ma de tot raul si necazul. Darueste-mi liniste si ma invredniceste ca in toate zilele vieti mele totdeauna multumire sa-Ti aduc si sa graiesc si sa cant cele preabune Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin.

RUGACIUNILE COPIILOR
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, care ai primit pe copiii ce veneau la Tine, primeste si din buzele mele, ale copilulul Tau, aceasta rugaciune de seara. Acopera-ma cu acoperamantul aripilor Tale, ca in pace sa ma culc si sa dorm. Si ma ridica, la vremea potrivita, spre slavirea Ta, ca Cela ce singur esti bun si de oameni iubitor.

RUGACIUNEA SOTILOR UNUL PENTRU ALTUL

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce ne-ai invatat ca totdeauna sa ne rugam unul pentru altul, caci asa vom implini legea Ta si ne vom arata vrednici de mila Ta, cauta cu indurare si pazeste pe sotul meu (sotia mea), pe care mi l-ai daruit (mi-ai daruit-o) si a petrece impreuna pana la moarte.
Daruieste sanatate si deplina intelepciune, sa-si poata implini datoriile sale dupa voia si poruncile Tale.
Fereste-l (-o) de ispitele pe care n-ar fi in stare sa le poarte. Intareste-l (-o) in dreapta credinta si in dragoste desavarsita, ca sa lucram impreuna faptele bune si sa tocmim viata noastra dupa Sfintele Tale asezari si porunci.
Ca a Ta este stapanirea si puterea in veci.
Amin.

RUGACIUNE PENTRU RAPOSATI

Pomeneste, Doamne, pe cei ce intru nadejdea invierii si a vietii celei ce va sa fie au adormit, parinti si frati ai nostri si pe toti cei care intru crestinatate si credinta s-au savarsit, si le iarta lor toate greselile pe care cu cuvantul sau cu lucrul sau cu gandul le-au savarsit si-i aseaza pe ei in locuri luminoase, in locuri cu verdeata, in locuri de odihna, de unde a fugit toata durerea, intristarea si suspinarea, unde cercetarea fetei Tale veseleste pe toti cei din veac Sfintii Tai. Daruieste-le lor si noua imparatia Ta si impartasirea bunatatilor Tale celor necreate si vesnice si desfatarea vietii Tale celei nesfarsite si fericite. Ca Tu esti viata si invierea si odihna robilor Tai adormiti, Hristoase, Dumnezeul nostru si Tie marire, inaltam cu Tatal si cu Duhul Sfant.
Amin.
Cu Sfintii odihneste Hristoase, sufletele robilor Tai, unde nu este durere, nici intristare, nici suspinare, ci viata fara de sfarsit.

RUGACIUNE PENTRU FRATI SI SURORI
Doamne, Tie ma rog, tine pe fratii mei (ori fratele meu) si surorile mele (ori sora mea) daruieste-le lor sanatate, viata lunga si darul Tau cel Sfant, ca sa umble in cararile Tale si sa faca cele ce sunt dupa voia Ta cea Sfanta.
Daruieste-ne, Doamne, de acum pana la sfarsitul vietii sa ne iubim si sa ne cinstim unii pe altii. Caci, dupa cuvantul Tau, ce este mai bun si mai frumos decat a fii fratii impreuna? Asa, Doamne, asculta rugaciunea noastra si milostiv fii noua.
Ca bun si iubitor de oameni esti si Tie marire inaltam: Tatalui si Fiului, si Sfantului Duh, acum si pururea, si in vecii vecilor.
Amin.

RUGACIUNE LA PLECAREA IN CALATORIE
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce esti calea, adevarul si viata si ai calatorit impreuna cu sluga Ta Iosif impreuna si cu cei doi ucenici, care au mers la Emaus, insusi Stapane, calatoreste si cu mine robul Tau, binecuvantand calatoria mea. Trimite si mie inger pazitor ca lui Tobie, ca sa-mi fie povatuitor si pazitor si sa ma fereasca nevatamat de toata reaua intamplare. Si astfel cu pace, sanatate si buna sporire sa ma intorc intru ale mele si toata viata mea sa proslavesc preacinstit si de mare cuviinta Numele Tau, in veci.
Amin.

RUGACIUNE PENTRU MANTUIREA SUFLETULUI
Doamne, nu ştiu ce să cer de la Tine.
Tu unul ştii de ce am nevoie,de mantuire.
Tu mă iubeşti pe mine mai mult decît pot să Te iubesc eu pe Tine.
Părinte, dă robului (roabei) Tău cele ce singur nu ştie a le cere.
Nu îndrăznesc să cer nici cruce, nici mîngîiere: numai stau înaintea Ta.
Inima mea e deschisă Ţie;
Tu vezi trebuinţele mele pe care nu le ştiu eu.
Vezi şi fă după mila Ta.
Loveşte-mă şi mă tămăduieşte, doboară-mă şi mă ridică.
Mă cutremur şi tac cu evlavie înaintea voinţei Tale sfinte şi a căilor Tale celor nepătrunse pentru mine.
Mă aduc Ţie jertfă, nu am altă dorinţă decît numai să fac voia Ta;
Invaţă-mă să mă rog,si sa primesc mantuirea sufletului meu pacatos, singur roagă-Te în mine! Amin.
Sfantul Anton
Sfantul Anton a fost declarat Doctor al Bisericii Universale
pe 16 ianuarie 1946. Sarbatorirea Sfantului Anton: 13 iunie.

Rugãciune de Recomandare
Sfinte Antoane, între toti sfintii lui Dumnezeu, tu ai fost înzestrat cu o putere deosebitã pentru a ocroti si ajuta pe toti cei care si-au pus nãdejdea în tine. Dumnezeu ti-a dat chiar puterea de a învia mortii, de a reda celor orbi vederea, celor bolnavi sãnãtatea, astfel încât toti cei care au alergat la tine au simtit mângâierea sprijinului tãu.
Aceastã grijã a ta fatã de suferintele oamenilor, mã umple si pe mine de încredere sfântã, cu care alerg la bunãtatea ta, cerându-ti ajutor. Pentru dragostea ta înflãcãratã cãtre Isus, care a voit sã coboare în bratele tale sub chip de prunc ceresc si pentru iubirea ta gingasã fatã de Maria, Mama lui Isus, te rog, aratã-ti acum puterea ta cea mare si ajutã-mã.
Tu esti tãria mea în suportarea pagubelor, în nenorocirile care mã lovesc, în întristãrile mele sufletesti, în boli si lipsuri, în necazuri si ispite de tot felul. Fii, deci, lîngã mine când patimile îmi rãscolesc sufletul si când duhul cel rãu unelteste împotriva sufletului meu ca sã-l piardã.
Sfinte Antoane, te rog, ajutã-mã în toate lipsurile mele trupesti si sufletesti. Alinã si mângâie sufletul meu în orice strâmtorare, pentru ca, îmbãrbãtat de tine, sã primesc cununa biruintei de la Dumnezeu în slava vesnicã a cerului. Amin.

Invocatii cãtre Sfantul Anton
Sfinte Antoane de Padova, Roagã-te pentru noi.
Sfinte Antoane, floare aleasã a vietii cãlugãresti, Roagã-te pentru noi.
Sfinte Antoane, preot plin de zel al Sfintei Biserici, Roagã-te pentru noi.
Sfinte Antoane, propovãduitor al adevãrurilor dumnezeiesti, Roagã-te pentru noi.
Sfinte Antoane, vrednic împãrtitor al sfintelor sacramente, Roagã-te pentru noi
Sfinte Antoane, pãstor rîvnic al sufletelor, Roagã-te pentru noi
Sfinte Antoane, mângâietor al celor întristati, Roagã-te pentru noi
Sfinte Antoane, ajutorul celor sãraci, Roagã-te pentru noi
Sfinte Antoane, alinãtorul celor bolnavi, Roagã-te pentru noi
Sfinte Antoane, sprijinul celor strâmtorati, Roagã-te pentru noi
Sfinte Antoane, protectorul copiilor, Roagã-te pentru noi
Sfinte Antoane, ocrotitorul sufletelor curate, Roagã-te pentru noi
Sfinte Antoane, sprijinitorul familiilor, Roagã-te pentru noi
Sfinte Antoane, mângâietorul bãtrânilor, al vãduvelor si al celor pãrãsiti, Roagã-te pentru noi
Sfinte Antoane, cãlãuzã a sufletelor spre Dumnezeu, Roagã-te pentru noi
Sfinte Antoane, luptãtor neînfricat împotriva spiritului rãu, Roagã-te pentru noi
Sfinte Antoane, cunoscãtor al constiintelor, Roagã-te pentru noi
Sfinte Antoane, îndrumãtor pe calea moravurilor bune, Roagã-te pentru noi
Sfinte Antoane, ajutor deosebit în aflarea lucrurilor pierdute sau furate, Roagã-te pentru noi
Sfinte Antoane, mare fãcãtor de minuni, Roagã-te pentru noi
Preot: Roagã-te pentru noi, Sfinte Antoane,
Toti: ca sã ne facem vrednici de fãgãduintele lui Cristos.
Preot: Sã ne rugãm. Doamne, Dumnezeule, ascultã cu bunãtate rugãciunea pe care o îndreptãm spre tine prin mijlocirea Sfintului Anton de Padova, Pãstor si Invãtãtor al Bisericii tale: dã-ne, te rugãm, ajutorul trupesc si sufletesc, pentru ca la sfârsitul vietii noastre pãmântesti, sã te putem lãuda împreunã cu el si cu toti sfintii tãi, în vecii vecilor. Amin.

Rugãciune pentru obtinerea unui serviciu
Sfinte Antoane, tu ai primit de la Dumnezeu darul de a-i ajuta pe cei nevoiasi si sãraci, ajutã-mã sã-mi procur pâinea cea de toate zilele. Iatã în ce greutãti mã aflu eu (si familia mea). Nu stiu ce sã fac si încotro sã mã îndrept. Faptele tale minunate au aruncat o razã de sperantã si în sufletul meu si mã îndeamnã sã alerg la mijlocirea ta.
Stiu cã Dumnezeu, care orânduieste toate, cunoaste starea mea, dar nu sânt vrednic sã apar în fata lui. De aceea cer sprijinul tãu. Vin cu toatã încrederea la tine, Sfinte Antoane! Ai milã de mine (si de familia mea). Lumineazã mintea si miscã inima celor mai mari ca sã ia o hotãrâre bunã în situatia mea: fã-i sã înteleagã greutãtile în care mã zbat eu (si familia mea).
Locul de muncã potrivit înseamnã pentru mine câstigarea celor necesare existentei mele (si a familiei). De aceea te rog ajutã-mã sã gãsesc un serviciu potrivit, ca sã trãiesc cinstit din munca mea. Nãdãjduiesc cã mã vei ajuta. Voi stãrui în aceastã rugãciune pânã când ea se va împlini. Amin.
Pentru a primi serviciu, loc de muncă - poti sa te rogi Sf. Mc. Boris şi Gleb.

Doamne, Tu stii toate, Tu toate le cunosti, nu ma lasa sa pier !
"O epistola despre viata lui Gheron Iosif Isihastul " - Monah Iosif Vatopedinul

“Doamne, vino si salasluieste in mine si Tu insuti lucreaza in mine cele bineplacute Tie!“.
Rugăciune către Arhanghelul Rafael
Arhanghele Rafael, te rog sǎ mǎ ajuţi sǎ mǎ deschid, sǎ exprim cu încredere şi bucurie frumuseţea, credinţele, sentimentele şi adevǎrul din mine însumi. Ajutǎ-mǎ, te rog, sǎ îndepǎrtez din sufletul meu mânia şi sentimentul de vinovǎţie şi sǎ le înlocuiesc cu iertarea. Sǎ îndepǎrtez sentimentul cǎ ceva îmi lipseşte şi sǎ-l înlocuiesc cu încredere şi iubire. Sǎ manifest cu creativitate darurile pe care le-am primit, sǎ devin o fiinţǎ seninǎ şi încântǎtoare.

RUGACIUNE CATRE SFANTUL IERAH IOAN MAXIMIVITCH, FACATORUL DE MINUNI AL VREMURILOR DIN URMA
O, sfinte ierarhe Ioane, parintele nostru, bunule pastor si tainicule vazator al sufletelor omenesti. Acum te rogi inaintea Prestolului dumnezeiesc, precum singur ai zis: "Desi am murit, sunt viu". Roaga-L pre Dumnezeu Cel Atotmilostiv, sa ne daruiasca iertare de pacate, ca sa ne recapatam puterea duhovniceasca, sa scapam de amaraciunea acestei lumi si sa strigam catre Domnul, ca sa ne dea smerenie si inspiratie duhovniceasca, cuget dumnezeiesc si duh evlavios in toate caile noastre. Tu, carele ai fost ocrotitor milostiv al orfanilor si indrumator incercat pre pamant, fii acum calauza si pentru noi, ca un nou Moise, iar in discordiile bisericesti povata atotcuprinzatoare a lui Hristos. Asculta plangerea tinerilor descumpaniti si de indracire cuprinsi; scutura lancezeala abatuta asupra pastorilor slabiti de atacurile lumii acesteia si care zac tintuiti de duhul toropelii zadarnice. Cu lacrimi te rugam pe tine, o inchinatorule inflacarat, vino si la noi, cei ce in negura patimilor suntem afundati, asteptand indrumarile tale parintesti. Lumineaza-ne cu lumina neinserata unde te afli tu acum, rugandu-te pentru fiii tai imprastiati pre toata suprafata pamantului, dar indreptati cu iubirea lor plapanda catre lumina, acolo unde salasluieste Hristos, Dumnezeul nostru, Caruia I se cuvine cinstea si Imparatia, acum si pururea si in vecii vecilor. AMIN!

DUMNEZEULE, pentru Rugăciunile Sfintei Muceniţe Tomaida, ajută-mi mie şi mă izbăveşte de păcatul desfrânării. Şi nădăjduieşte suflete al meu spre DUMNEZEU, că te vei libera de ispita diavolească. Amin!

RUGACIUNE INAINTE DE SPOVEDANIE


Asculta-ma, Domnul meu si Ziditorul meu, asculta-ma iarasi pe mine, pacatosul si nevrednicul robul Tau, ca de multe ori Ti-am fagaduit sa-mi schimb viata mea cea rea si nicidecum nu am schimbat-o. Gresit-am, Doamne, gresit-am si cunosc greselile mele si imi pare rau ca le-am facut, si mi-e rusine sa vin inaintea fetei Tale, iesind, de atatea ori din cuvantul meu si neparasindu-ma de pacatele mele. Si ce voi sa zic pentru nemultumirea mea cea mare, si unde ma voi duce? Atatea strambatati ce am facut! Catre Tine vin, Stapanul meu mult milostive, si cad cu multa indrazneala la picioarele Tale, de vreme ce vad ca pentru pacatele mele ai primit injositoarea moarte pe cruce si chemi pe pacatosi prin Scripturile Tale catre Tine sa strigi cu gura Ta: Pe cel ce vine la Mine, nu-l voi scoate afara. Drept aceea, Doamne, primeste-ma si pe mine nevrednicul si-mi iarta toate pacatele si-mi da harul Tau si binecuvantarea Ta, pentru mare si nemasurata milostivirea Ta. Ca eu sunt foarte cait; caci am gresit inaintea Ta si am maniat bunatatea Ta cu cuvantul, cu lucrul si cu gandul, cu voie si fara de voie. Drept aceea, de astazi inainte fagaduiesc cu adevarat, cu darul si cu ajutorul Tau, sa nu ma mai intorc la greselile mele cele dintai, alegand mai bine moartea, decat sa calc vreuna din poruncile Tale. Si hotarasc sa Te ascult si acum si pururea, si sa ma inchin numelui Tau celui Sfant, dulcele meu Iisus, si sa Te maresc in vecii vecilor.
Amin.

Rugaciune catre Sfantul Apostol Iuda Tadeu Ruda Domnului
O, Sfinte Iuda Tadeu, ruda a Domnului nostru Iisus Hristos, apostol si martir glorios, stralucit in virtuti si puternic in minuni, credincios si grabnic ajutator al celor ce te cinstesc si se incred in tine, priveste cu ochi milostivi la cel ce astazi alearga la tine si cere mijlocirea ta. Tu ai dobandit de la Dumnezeu darul de a ajuta indeosebi pe acei care au pierdut aproape orice speranta si se afla in pragul disperarii.
Priveste deci la mine si vezi in ce stramtorare ma aflu. Viata mea este o viata de suferinta. Zilele mele sunt pline de durere si necaz, sufletul meu este o mare amaraciune. Cararile mele sunt pline de suspine si lacrimi si griji mistuitoare care imi macina toata puterea de viata. Nelinistea, disperarea si lipsa de incredere in ajutorul de sus imi coplesesc de multe ori sufletul, astfel incat mi se pare ca providenta dumnezeiasca m-ar fi parasit. Atunci sufletul meu se umple de intuneric, credinta se clatina, inima mea slabeste si disperarea se furiseaza in suflet vrand sa se faca stapana peste mine. O, Sfinte Iuda Tadeu, tu nu ma poti lasa in starea aceasta grozava. La tine alerg, pe tine te rog, ajuta-mi. Asculta te rog, rugamintea mea! Nu ma voi departa de tine pana cand nu ma vei asculta. Grabeste-te si vino-mi te rog in ajutor si nu ma lasa ca increderea mea in tine sa fie rusinata. Fie ca prin mijlocirea ta sa se preamareasca si intru mine nesfarsita milostivire a lui Dumnezeu. Asculta-mi rugaciunea mai ales in necazul meu cel mare pe care il am acum si da-mi grabnicul tau ajutor in ( se marturiseste necazul ). Nu lasa ca sufletul meu sa ramana zdrobit de aceasta lovitura a durerii si sa cada in disperare. Asculta-ma o, Sfinte Iuda Tadeu, implineste-mi rugamintea si eu iti voi fi recunscator in toate zilele mele.
Te voi cinsti ca pe cel mai de seama ajutator al meu. Voi multumi lui Dumnezeu pentru mijlocirea ta si voi raspandi pe cat imi va sta in putere cinstirea ta intre oameni. Amin.

Doamne si Stăpînul vieţii mele,duhul trîndăviei,al grijii de multe al iubiri de stăpînie şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie.Iar Duhul curăţiei,al gîndului smerit al răbdari şi al dragostei,dăruieştemi-l mie,slugii Tale.Aşa Doamne,Împarate,daruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele, şi să nu osîndesc pe fratele meu,că binecuvîntat Eşti în veci vecilor Amin
Rugaciunea
Rugaciunea este felul nostru de a intra in legatura cu Dumnezeu,prin care ne aratam credinta,nadejdea si dragostea noastra.
Rugaciunea este de patru feluri:Rugaciunea launtrica,Rugaciunea exterioara,Rugaciunea personala si Rugaciunea comuna.
Rugaciunea launtrica se mai numeste si rugaciunea mintii,care se savarseste in tacere spre deosebire de rugaciunea exterioara care se rosteste cu voce tare.
Nimeni nu ne spune cat de des trebuie sa ne rugam.Aceasta depinde de cat de mare este iubirea noastra fata de Dumnezeu.Cu cat iubim mai mult pe Dumnezeu,cu atat suntem mai des in legatura cu EL.Cei mai vrednici sunt cei care se roaga neincetat lui Dumnezeu,dupa cum ne spune Hristos:,,trebuie sa se roage totdeauna"(Luca 18,1)
Ne putem ruga neincetat in gand sau in chip launtric.
Putem sa ne indreptam rugaciunile noastre tacute catre Dumnezeu,chiar si atunci cand calatorim sau cand lucram:laudandu-L,slavindu-L sau chemandu-l in ajutor.
Cea mai scurta rugaciune tacuta este ,,Doamne Iisuse,miluieste-ma pe mine!"
Ce este rugaciunea personala si ce este rugaciunea comuna?
Rugaciunea personala este aceea savarsita de om in singuratate, in sine sau tacut. Rugaciunea publica este rugaciunea omului insotita cu cea a altor oameni, in biserica sau in alt loc.
Ambele feluri de rugaciuni sunt obligatorii pentru fiecare crestin. Trebuie sa ne rugam tainic, launtric si, de asemenea, public si cu voce tare. Trebuie sa ne rugam in tot locul, si cand suntem singuri, dar si impreuna cu alti crestini, in biserica. Sfintii fac astfel.
Fiecare rugaciune are de obicei trei parti: multumire, cerere si marire. Mai intai, multumim lui Dumnezeu pentru tot ce am primit de la El, apoi il rugam sa ne dea ceea ce ne este de trebuinta intr-un anumit moment, iar in al treilea rand aducem slava si preamarim bunatatea, puterea si slava Sa. (site seminaristi.wgz.ro)
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one