Titlul paginii web
Cultura
Manifest social, cultural si educational
|
Moto:
Unii suntem ca vaslasii, tragem la rame dar cu spatele la realitate."Henry Coanda
Mihai Eminescu -Rugaciune
Craiasa alegându-te
Ingenunchem rugându-te,
Inalta-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întarire
Si zid de mântuire,
Privirea-ti adorata
Asupra-ne coboara,
O, Maica Prea Curata
Si pururea Fecioara,
Marie!
Noi, ce din mila sfântului
Umbra facem pamântului,
Rugamu-ne-ndurarilor
Luceafarului marilor;
Asculta-a noastre plângeri,
Regina peste îngeri,
Din neguri te arata,
Lumina dulce clara,
O, Maica Prea Curata
Si pururea Fecioara,
Marie!
O, om! – de Sf. Ioan Iacob Hozevitul
O, om ce mari raspunderi ai
De tot ce faci pe lume,
De tot ce spui in scris sau grai,
De pilda ce la altii dai,
Caci ea mereu, spre iad, sau rai,
Pe multi o sa-i indrume.
Ce grija trebuie sa pui
In viata ta, in toata,
Caci gandul care-l scrii sau spui,
S-a dus, in veci nu-l mai aduni
Si vei culege roada lui,
Ori viu, ori mort, odata.
Ai spus o vorba, vorba ta,
Mergand din gura-n gura,
Va n-veseli sau va-ntista
Va curati sau va -ntina,
Rodind samanta pusa-n ea
De dragoste sau ura.
Scrii un cuvant: cuvantul scris,
Ramane-n urma drum deschis
Spre ocara sau slava.
Ai spus un cantec,
Versul tau, ramane dupa tine,
Indemn spre bine, sau spre rau,
Spre curatie , sau desfrau,
Lasand in inimi rodul sau,
De har sau de rusine.
Arati o cale, Calea ta
In urma ta nu piere,
E calea buna, sau e rea
Va prabusi, sau va-ntina,
Vor merge suflete pe ea,
La pace, sau durere.
Traiesti o viata, viata ta
E una, numai una
Oricum ar fi, tu nu uita,
Cum ti-o traiesti, vei castiga
Ori fericire pe vecie,
Ori chin pe totdeauna.
O, om ce mari raspunderi ai!
Tu vei pleca din lume,
Dar ce ai spus prin scris, sau grai,
Sau lasi, prin pilda care-o dai,
Pe, multi, pe multi, spre iad sau rai,
Mereu o sa-i indrume.
Daci nu uita : Fii credincios!
Cu grija si cu teama
Sa lasi in inimi luminos
Un semn, un gand, un drum frumos,
Caci pentru toate, ‘nendoios,
Odata, vei da seama.
.....
Poezie
PAMANTUL, DEOCAMDATA
Poezia este de mare actualitate, spun eu, nu strica sa ascultati melodia cu acelasi nume interpretata de cel mai tare cantaret de folk al acestei natii, Mircea Vintila.
1. Timpul vietii ni-i scurt
Hai sa-l facem curat
Traiesc unii din furt
Altii doar din ce-au dat
Sunt saraci si bogati
Lasii scuipa pe prag
Voi ce-n luna zburati
Pan' la cer va urcati
Pe spinari de noi sclavi
R: Pe pamant avem de toate
Si mai bune si mai rele, bune, rele
Si-nchisori si libertate
Si-ar putea si nu se poate
Si noroi si stele
2. Voi ce-n luna plecati
Cu-ale noastre izbanzi
Nu uitati c-aveti frati
Pe planeta flamanzi
Painea lor o mancati
Printre stele zburand
Voi degeaba zburati
Cand cei subdezvoltati
Se tarasc pe pamant
3. Lumea-i plina de rai
Si de doctori docenti
Si de masti si de vami
Si de mari inocenti
Fiindca nasteti copii
Aparati-i luptand
Doborati monstrii vii
Ce de-un veac de vecii
Norii pun pe pamant
4. Intre cei care trag
Si acei ce sunt trasi
Nu e loc de vreun steag
E o groapa de pasi
Intre ei sunt sudati
Cu un stramb ideal
Cum sunt bine legati
Condamnatul de lat
Si biciusca de cal
5. Fii ai muncii, aveti
Nadusala pe piept
Cum sta nurca de pret
Pe-al madamelor piept
Unii au, altii fac
Unii dorm, altii sunt
Intre inger si drac
Trage omul sarac
Inhamat la pamant
R: Pe pamant avem de toate
Si mai bune si mai rele, bune, rele
Si-nchisori si libertate
Si-ar putea si nu se poate
Si ruina si cetate
Genii mari si frunti tembele
Vant ce sta si vant ce bate
Si martiri, dar si lichele
Nedreptate si dreptate
Si-ar putea si nu se poate
Si noroi si stele
Tudor Argezi
„Fă-ţi datoria până-n capăt, bine.
Sînt datorii şi ţelul şi povara,
Fie că mângâi omul, fie că-i aperi ţara
Şi-aşteaptă ceasul tău.
Că vine!
Nu-ţi fie teamă, alta nu-i menirea,
Că te codeşti, mişel sau înţelept,
Ţine nevrednicilor crâncen piept,
Că porţi în tine toată omenirea.
Ai luat de jos poveri.
Ţi se cuvine.
Şi te mai cere una. Nu-i nimic. E grea.
Ţi-e cârca plină, ia-o şi pe ea
Şi-aşteaptă-ţi şi sfârşitul cu fruntea sus.
Că vine!”
PROBLEME FUNDAMENTALE UMANE
1) De ce suntem atat de multi si totusi ne simtim atat de singuri? Daca organele corpului uman conlucreaza toate pentru binele organismului de ce oamenii lucreaza doar pentru binele lor nu si a comunitatii?
2) De ce atat de multi oameni refuza ajutorul Domnului?
3) De ce lucrurile fundamentale sunt ignorate sau ascunse publicului?
4) Cine suntem?
5) Care este rolul nostru in Univers?
6) La cate mizerii am facut Domnului Isus (l-am vandut, mintit, inselat, folosit, judecat fara a fi vinovat, batjocorit rastignit, i-am ucis adeptii desi nu faceau nimic rau) totusi el ne iubeste. Paradox sau nu intelegem noi?
Petitii
1) Introducerea in scoli a cursului Fundamentele iubirii
http://www.petitieonline.ro/petitie/fundamentele_iubirii_obiect_de_studiu_in_scoli-p67908055.html
2) Cred ca a venit timpul sa introducem in Carta drepturilor omului si dreptul omului de a avea acces gratuit la internet.
Voteaza daca esti de acord cu manifestul pe http://www.petitieonline.ro/petitie/dreptul_omului_de_a_avea_acces_gratuit_la_internet-p51895054.html
sau http://oppinio.ro/petitie/dreptul-omului-de-a-avea-acces-gratuit-la-internet
04.2010
Un poem al Maicii Tereza care se spune ca este gravat pe zidul Casei de copii din Calcutta
"Oamenii sunt adesea neintelegatori, irationali si egoisti…
Iarta-i, oricum!
Daca esti bun, oamenii te pot acuza de egoism si intentii ascunse…
Fii bun, oricum!
Daca ai succes, poti castiga prieteni falsi si dusmani adevarati…
Cauta succesul, oricum!
Daca esti cinstit si sincer, oamenii te pot insela…
Fii cinstit si sincer, oricum!
Ceea ce construiesti in ani, altii pot darama intr-o zi…
Construieste, oricum!
Daca gasesti linistea si fericirea, oamenii pot fi gelosi…
Fii fericit, oricum!
Binele pe care il faci azi, oamenii il vor uita maine…
Fa bine, oricum!
Da-i lumii tot ce ai mai bun si poate nu va fi niciodata de ajuns…
Da-i lumii tot ce ai mai bun, oricum!
La urma urmei este intre tine si Dumnezeu…
N-a fost niciodata intre tine si ei, oricum!"
Este stiinta capabila sa ofere raspunsuri dilemelor de ordin moral? Valorile umane, sub lupa neurostiintei
Vechi poem din dinastia Qin
“Furia afecteazã ficatul,
Bucuria duce la îmbolnãvirea inimii,
Ingrijorarea slãbeşte splina,
Teama şi spaima aduc prejudicii grave rinichilor,
Tristeţea sau suferinţa sufleteascã îmbolnãvesc plãmânii.
Mânia (furia) determinã mişcarea energiei cãtre partea superioarã a corpului,
Bucuria încetineşte circulaţia energeticã,
Suferinţa sufleteascã şi tristeţea consumã energia,
Teama şi spaima o tulburã, iar
Ingrijorarea duce la stagnarea ei."
Crâmpeie de întelepciune pentru distinsii parinti
Pe copil sa-l tii în frâne
De-l vrei om la toti sa placa.
Nu-l lasa orice sa-ngâne,
Nu-l lasa orice sa faca
Nu-l lasa dupa placerea-i
Unde vrea el sa se duca ...
Din acelasi lemn se face,
Si icoana si maciuca.
Înainte-i stau deschise
Doua cai sub largul hau;
Una duce catre bine,
Alta duce catre rau.
Grea e pururea si suie
Tot la deal întâia cale;
Cea de-a doua e usoara:
Merge pururea la vale;
Si-i de-ajuns putin s-aluneci
Pe alunecosu-i prund
Ca sa cazi pe vesnicie
În prapastia fara fund.
De esti domn sau de esti rege
De esti sluga ori stapân
Numai fapta te arata
De esti rau sau de esti bun.
Sam Harris, cercetator in neuro-stiinte, cauta raspunsuri stiintifice ale dilemelor morale
Se spune ca intrebari precum “Pentru ce merita sa traiesti?”, “Pentru ce merita sa mori?”, “Ce reprezinta o viata buna?”, chestiuni de moralitate si valori umane in general, nu gasesc raspunsuri in stiinta, intrucat aceasta opereaza cu date exacte. Sam Harris, cercetator si doctorand in neurostiinte la UCLA (Universitatea California, Los Angeles), cunoscut pentru studiile sale in domeniul efectelor credintei, necredintei si dilemelor morale asupra creierului, sustine ca distinctia dintre stiinta si valorile umane este o iluzie, iar odata ce vom intelege cum functioneaza creierul uman, vom putea intelege si caracteristicile noastre pozitive si negative in cel mai mic detaliu. “Vom reusi sa intelegem emotii sociale pozitive precum empatia si compasiunea si vom intelege si factorii care le cauzeaza, fie ei genetici, dependenti de modul in care oamenii isi vorbesc unul altuia sau dependenti de un anumit sistem economic”, sustine Harris.
“De ce nu simtim compasiune fata de pietre, de ce nu avem obligatii morale fata de ele? Pentru ca nu credem ca pietrele pot suferi. Si daca suntem mai preocupati de bunastarea primatelor decat de cea a insectelor, asta se intampla pentru ca le consideram expuse la o paleta mai larga de potentiale emotii, de fericire sau suferinta. Este totusi posibil ca noi sa ne inselam in aceasta privinta si sa interpretam gresit relatia dintre complexitatea biologica a fiintelor si capacitatea lor de a simti, iar viata interioara a insectelor sa fie cu mult mai profunda”, spune Harris.
Cat priveste fiinta umana, modul in care aceasta percepe lumea si pe sine ca parte a ei se realizeaza cu certitudine la nivelul creierului, indiferent de ceea ce se intampla dupa moarte. “Chiar daca sinucigasul cu bomba primeste 72 de fecioare in viata de apoi, personalitatea lui din aceasta viata – personalitatea lui nefericita, as zice – este rezultatul creierului sau. Contributia culturii, care are o influenta considerabila, ne schimba pe noi, ne modifica creierul. Ca atare, orice variatie culturala apare in modul de dezvoltare al oamenilor poate, cel putin in principiu, sa fie inteleasa in contextul unei stiinte a mintii in plina dezvoltare – neurostiinte, psihologie, etc.”, explica Sam Harris.
Sam Harris, cercetator in domeniul neurostiintei, despre bunastare, dileme morale si explicatia lor stiintifica (Conferinta TED)
“Daca este gresit sa minti, atunci trebuie sa fie intotdeauna gresit sa minti, iar daca poti gasi o exceptie, atunci nu exista conceptul de adevar moral. De ce am crede asa ceva? Sa ne referim, prin analogie, la jocul de sah. Daca vrei sa joci sah cu succes, un principiu de baza ar fi “Nu renunta la regina”. Dar in mod evident pot exista si exceptii. Cateodata, a renunta la regina este o mutare geniala sau singurul lucru bun de facut. Iar sahul este un domeniu al completei obiectivitati. Faptul ca exista si exceptii nu schimba asta cu nimic.”
Tipuri de mutari pe care le putem face in sfera moralului: de pilda, problema trupului femeii. “Pozitia generala a comunitatii vestice este ca nu tine de ea sa judece membrii unei culturi stravechi care isi obliga sotiile si fiicele sa se acopere cu saci de panza”, spune Harris. Cine suntem noi sa spunem ca este gresit sau nu, sa judecam? “Femeile ar trebui sa poata purta orice doresc, din punctul meu de vedere.” Insa vorbim despre “o comunitate unde, atunci cand o fata este violata, primul instinct al tatalui sau este sa o ucida pentru ca l-a dezonorat. Care sunt sansele ca acesta sa reprezinte o culme a bunastarii umane?”
Un alt exemplu de principii morale discutabile pe care Harris il ofera este legalitatea pedepsei corporale in scoli din 21 de state americane. “Este legal ca un profesor sa loveasca un copil cu o scandura, provocandu-i vanatai si rani, uneori pana tasneste sangele. In fiecare an, sute si mii de copii sunt supusi la asemenea tratamente.” Justificarea a fost cautata in Vechiul Testament, unde mai multe Proverbe ale lui Solomon fac referire la pedeapsa corporala ca metoda educationala, cum ar fi Cine cruta nuiaua, uraste pe fiul sau, dar cine il iubeste, il pedepseste indata. “Putem adresa intrebarea evidenta: Este o idee buna, in general, sa supunem copiii la durere si violenta si umilire publica pentru a incuraja o dezvoltare emotionala sanatoasa si un comportament de dorit?” intreaba Harris retoric.
“E nevoie ca oamenii sa recunoasca faptul ca exista raspunsuri corecte si gresite la intrebarile despre bunastarea oamenilor, si ca moralitatea depinde de aceste raspunsuri. Este posibil ca unii indivizi sau chiar ca unele culturi intregi sa aiba valori gresite. Ceea ce inseamna ca e posibil ca ei sa aiba credinte si aspiratii care cu siguranta vor duce la suferinta umana inutila. Asta ne schimba discursul despre moralitate. Traim intr-o lume in care granitele dintre natiuni inseamna din ce in ce mai putin, iar intr-o zi nu vor mai insemna nimic.” In aceste conditii, este necesar sa ne punem de acord cu privire la cele mai importante intrebari despre viata, spune Harris, asa cum abordam, de pilda, normele de siguranta pentru constructii si avioane. “Iar pentru a realiza asta, trebuie sa recunoastem ca aceste intrebari au raspunsuri.”
"Oamenii sunt adesea neintelegatori, irationali si egoisti…
Iarta-i, oricum!
Daca esti bun, oamenii te pot acuza de egoism si intentii ascunse…
Fii bun, oricum!
Daca ai succes, poti castiga prieteni falsi si dusmani adevarati…
Cauta succesul, oricum!
Daca esti cinstit si sincer, oamenii te pot insela…
Fii cinstit si sincer, oricum!
Ceea ce construiesti in ani, altii pot darama intr-o zi…
Construieste, oricum!
Daca gasesti linistea si fericirea, oamenii pot fi gelosi…
Fii fericit, oricum!
Binele pe care il faci azi, oamenii il vor uita maine…
Fa bine, oricum!
Da-i lumii tot ce ai mai bun si poate nu va fi niciodata de ajuns…
Da-i lumii tot ce ai mai bun, oricum!
La urma urmei este intre tine si Dumnezeu…
N-a fost niciodata intre tine si ei, oricum!"
Este stiinta capabila sa ofere raspunsuri dilemelor de ordin moral? Valorile umane, sub lupa neurostiintei
Vechi poem din dinastia Qin
“Furia afecteazã ficatul,
Bucuria duce la îmbolnãvirea inimii,
Ingrijorarea slãbeşte splina,
Teama şi spaima aduc prejudicii grave rinichilor,
Tristeţea sau suferinţa sufleteascã îmbolnãvesc plãmânii.
Mânia (furia) determinã mişcarea energiei cãtre partea superioarã a corpului,
Bucuria încetineşte circulaţia energeticã,
Suferinţa sufleteascã şi tristeţea consumã energia,
Teama şi spaima o tulburã, iar
Ingrijorarea duce la stagnarea ei."
Crâmpeie de întelepciune pentru distinsii parinti
Pe copil sa-l tii în frâne
De-l vrei om la toti sa placa.
Nu-l lasa orice sa-ngâne,
Nu-l lasa orice sa faca
Nu-l lasa dupa placerea-i
Unde vrea el sa se duca ...
Din acelasi lemn se face,
Si icoana si maciuca.
Înainte-i stau deschise
Doua cai sub largul hau;
Una duce catre bine,
Alta duce catre rau.
Grea e pururea si suie
Tot la deal întâia cale;
Cea de-a doua e usoara:
Merge pururea la vale;
Si-i de-ajuns putin s-aluneci
Pe alunecosu-i prund
Ca sa cazi pe vesnicie
În prapastia fara fund.
De esti domn sau de esti rege
De esti sluga ori stapân
Numai fapta te arata
De esti rau sau de esti bun.
Sam Harris, cercetator in neuro-stiinte, cauta raspunsuri stiintifice ale dilemelor morale
Se spune ca intrebari precum “Pentru ce merita sa traiesti?”, “Pentru ce merita sa mori?”, “Ce reprezinta o viata buna?”, chestiuni de moralitate si valori umane in general, nu gasesc raspunsuri in stiinta, intrucat aceasta opereaza cu date exacte. Sam Harris, cercetator si doctorand in neurostiinte la UCLA (Universitatea California, Los Angeles), cunoscut pentru studiile sale in domeniul efectelor credintei, necredintei si dilemelor morale asupra creierului, sustine ca distinctia dintre stiinta si valorile umane este o iluzie, iar odata ce vom intelege cum functioneaza creierul uman, vom putea intelege si caracteristicile noastre pozitive si negative in cel mai mic detaliu. “Vom reusi sa intelegem emotii sociale pozitive precum empatia si compasiunea si vom intelege si factorii care le cauzeaza, fie ei genetici, dependenti de modul in care oamenii isi vorbesc unul altuia sau dependenti de un anumit sistem economic”, sustine Harris.
“De ce nu simtim compasiune fata de pietre, de ce nu avem obligatii morale fata de ele? Pentru ca nu credem ca pietrele pot suferi. Si daca suntem mai preocupati de bunastarea primatelor decat de cea a insectelor, asta se intampla pentru ca le consideram expuse la o paleta mai larga de potentiale emotii, de fericire sau suferinta. Este totusi posibil ca noi sa ne inselam in aceasta privinta si sa interpretam gresit relatia dintre complexitatea biologica a fiintelor si capacitatea lor de a simti, iar viata interioara a insectelor sa fie cu mult mai profunda”, spune Harris.
Cat priveste fiinta umana, modul in care aceasta percepe lumea si pe sine ca parte a ei se realizeaza cu certitudine la nivelul creierului, indiferent de ceea ce se intampla dupa moarte. “Chiar daca sinucigasul cu bomba primeste 72 de fecioare in viata de apoi, personalitatea lui din aceasta viata – personalitatea lui nefericita, as zice – este rezultatul creierului sau. Contributia culturii, care are o influenta considerabila, ne schimba pe noi, ne modifica creierul. Ca atare, orice variatie culturala apare in modul de dezvoltare al oamenilor poate, cel putin in principiu, sa fie inteleasa in contextul unei stiinte a mintii in plina dezvoltare – neurostiinte, psihologie, etc.”, explica Sam Harris.
Sam Harris, cercetator in domeniul neurostiintei, despre bunastare, dileme morale si explicatia lor stiintifica (Conferinta TED)
“Daca este gresit sa minti, atunci trebuie sa fie intotdeauna gresit sa minti, iar daca poti gasi o exceptie, atunci nu exista conceptul de adevar moral. De ce am crede asa ceva? Sa ne referim, prin analogie, la jocul de sah. Daca vrei sa joci sah cu succes, un principiu de baza ar fi “Nu renunta la regina”. Dar in mod evident pot exista si exceptii. Cateodata, a renunta la regina este o mutare geniala sau singurul lucru bun de facut. Iar sahul este un domeniu al completei obiectivitati. Faptul ca exista si exceptii nu schimba asta cu nimic.”
Tipuri de mutari pe care le putem face in sfera moralului: de pilda, problema trupului femeii. “Pozitia generala a comunitatii vestice este ca nu tine de ea sa judece membrii unei culturi stravechi care isi obliga sotiile si fiicele sa se acopere cu saci de panza”, spune Harris. Cine suntem noi sa spunem ca este gresit sau nu, sa judecam? “Femeile ar trebui sa poata purta orice doresc, din punctul meu de vedere.” Insa vorbim despre “o comunitate unde, atunci cand o fata este violata, primul instinct al tatalui sau este sa o ucida pentru ca l-a dezonorat. Care sunt sansele ca acesta sa reprezinte o culme a bunastarii umane?”
Un alt exemplu de principii morale discutabile pe care Harris il ofera este legalitatea pedepsei corporale in scoli din 21 de state americane. “Este legal ca un profesor sa loveasca un copil cu o scandura, provocandu-i vanatai si rani, uneori pana tasneste sangele. In fiecare an, sute si mii de copii sunt supusi la asemenea tratamente.” Justificarea a fost cautata in Vechiul Testament, unde mai multe Proverbe ale lui Solomon fac referire la pedeapsa corporala ca metoda educationala, cum ar fi Cine cruta nuiaua, uraste pe fiul sau, dar cine il iubeste, il pedepseste indata. “Putem adresa intrebarea evidenta: Este o idee buna, in general, sa supunem copiii la durere si violenta si umilire publica pentru a incuraja o dezvoltare emotionala sanatoasa si un comportament de dorit?” intreaba Harris retoric.
“E nevoie ca oamenii sa recunoasca faptul ca exista raspunsuri corecte si gresite la intrebarile despre bunastarea oamenilor, si ca moralitatea depinde de aceste raspunsuri. Este posibil ca unii indivizi sau chiar ca unele culturi intregi sa aiba valori gresite. Ceea ce inseamna ca e posibil ca ei sa aiba credinte si aspiratii care cu siguranta vor duce la suferinta umana inutila. Asta ne schimba discursul despre moralitate. Traim intr-o lume in care granitele dintre natiuni inseamna din ce in ce mai putin, iar intr-o zi nu vor mai insemna nimic.” In aceste conditii, este necesar sa ne punem de acord cu privire la cele mai importante intrebari despre viata, spune Harris, asa cum abordam, de pilda, normele de siguranta pentru constructii si avioane. “Iar pentru a realiza asta, trebuie sa recunoastem ca aceste intrebari au raspunsuri.”
